Prima vizită externă a noului premier român confirmă continuitatea relației speciale dintre București și Chișinău. Dincolo de simbolistica diplomatică, discuțiile au vizat proiecte concrete de infrastructură, independența energetică, apărarea împotriva dronelor rusești și integrarea europeană a Republicii Moldova.
Max Marinescu | Reunirea.com
Chișinău, 28 octombrie 2026
La numai o săptămână de la învestirea noului Guvern al României, premierul Luca Niculescu a ales Chișinăul pentru prima sa vizită externă. Gestul continuă o tradiție diplomatică a relațiilor româno-moldovene, dar are și o semnificație politică aparte într-un moment în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a modificat profund situația de securitate din Europa de Est.
Vizita din 27 octombrie nu s-a limitat la obișnuitele declarații de prietenie și solidaritate. Energia, infrastructura, securitatea aeriană, investițiile și integrarea europeană au dominat discuțiile dintre premierul român și conducerea Republicii Moldova. Sunt domenii în care apropierea dintre cele două state poate fi măsurată nu doar prin declarații politice, ci și prin rezultate concrete.
Premierul român a avut întrevederi cu omologul său, Vasile Tofan, cu președinta Maia Sandu și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Programul a inclus întâlniri cu reprezentanții companiilor românești care investesc în Republica Moldova, cu personalul diplomatic și consular român și cu Mitropolitul Basarabiei, ÎPS Antonie.
Dar poate cea mai sugestivă imagine a vizitei a fost deplasarea celor doi prim-miniștri la Stația Electrică Chișinău, parte a proiectului liniei Vulcănești–Chișinău. Într-o regiune în care energia a fost folosită decenii la rând ca instrument de influență politică, construirea unor noi conexiuni cu România capătă o semnificație care depășește domeniul economic.
De la solidaritate la interdependență
În conferința de presă comună, Vasile Tofan a descris relația dintre România și Republica Moldova într-un limbaj care a depășit formulele diplomatice obișnuite.
„Dragă Luca, la Chișinău sunteți acasă”, i-a spus premierul moldovean omologului său român.
Tofan a evocat limba, istoria, cultura, familiile și comunitățile care leagă cele două maluri ale Prutului, dar a insistat mai ales asupra viitorului comun. România nu mai este privită exclusiv ca un stat care oferă sprijin Republicii Moldova în momente de criză, ci și ca un partener cu care Chișinăul construiește infrastructură, dezvoltă schimburi comerciale și își consolidează securitatea.
Această schimbare de accent merită remarcată.
Timp de mulți ani, relația dintre București și Chișinău a fost prezentată predominant prin prisma ajutorului oferit de România: burse pentru studenți, donații de echipamente, sprijin financiar, asistență în timpul crizelor energetice și susținere diplomatică.
Toate acestea rămân importante. Dar dezvoltarea legăturilor economice și energetice creează treptat o relație de interdependență, în care ambele state au interese concrete și de durată.
Premierul Tofan a sintetizat această nouă abordare printr-o formulă semnificativă: România poate conta pe Republica Moldova, așa cum Republica Moldova poate conta pe România.
Energia: desprinderea de dependențele trecutului
Unul dintre principalele subiecte ale vizitei a fost securitatea energetică.
Deplasarea celor doi premieri la Stația Electrică Chișinău a oferit ocazia examinării stadiului lucrărilor la linia electrică aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cu o lungime de 157 de kilometri.
Potrivit informațiilor prezentate în timpul vizitei, echipa responsabilă de realizarea proiectului a solicitat convocarea comisiei de recepție a lucrărilor. Este o etapă importantă înaintea punerii în funcțiune și a exploatării comerciale.
Modernizarea stației a fost realizată de un consorțiu româno-german din care fac parte Siemens Energy, Electromontaj și Energotech, iar proiectul este finanțat de Grupul Băncii Mondiale.
Noua infrastructură va permite transportul energiei electrice din România către centrul Republicii Moldova, reducând vulnerabilitățile asociate dependenței de infrastructura energetică din regiunea transnistreană.
Semnificația proiectului trebuie înțeleasă în contextul experienței ultimelor decenii. Dependența energetică a Republicii Moldova a constituit unul dintre principalele instrumente prin care Rusia a exercitat presiuni asupra Chișinăului.
Diversificarea surselor de aprovizionare și construirea unor conexiuni directe cu România reduc posibilitățile utilizării energiei ca instrument de constrângere politică.
Discuțiile au vizat și accelerarea altor proiecte, inclusiv interconectarea Bălți–Suceava.
O altă perspectivă importantă privește gazele naturale din Marea Neagră. Premierul Vasile Tofan a anunțat că Republica Moldova ar putea beneficia, în sezonul rece 2027–2028, de gaze provenite din proiectul românesc Neptun Deep.
Dacă aceste perspective se vor concretiza, România își va consolida rolul de furnizor și partener energetic strategic al Republicii Moldova.
Nu înseamnă că toate vulnerabilitățile energetice vor dispărea. Prețurile, capacitățile de transport, condițiile contractuale și evoluțiile pieței vor continua să conteze. Dar diferența fundamentală constă în multiplicarea opțiunilor de aprovizionare și în diminuarea posibilităților de șantaj energetic.
Războiul din Ucraina și securitatea comună
Vizita premierului român a avut loc într-un context regional marcat de continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Vasile Tofan revenise recent de la Kiev, unde constatase efectele atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene.
În declarațiile sale, premierul moldovean a atras atenția că războiul nu se oprește la frontierele Ucrainei. Dronele rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian al Republicii Moldova și al României, iar securitatea navigației în Marea Neagră este afectată de continuarea ostilităților.
Potrivit cifrelor prezentate de Tofan, de la începutul războiului Republica Moldova a înregistrat peste 100 de survolări neautorizate ale spațiului său aerian.
În acest context, cei doi premieri au discutat posibilitatea dezvoltării unor programe comune în domeniul combaterii dronelor și a schimbului de tehnologii de securitate.
Pentru Republica Moldova, care dispune de capacități limitate de apărare antiaeriană, cooperarea cu România poate contribui la îmbunătățirea detectării amenințărilor, avertizării populației și protejării infrastructurii critice.
Trebuie însă făcută distincția între intențiile anunțate și proiectele efectiv aprobate și finanțate. Deocamdată, cooperarea antidronă se află în faza discuțiilor.
Dincolo de acest aspect, vizita a confirmat o realitate strategică devenită tot mai evidentă după februarie 2022: securitatea României, Republicii Moldova și Ucrainei este strâns interdependentă.
Războiul a arătat că frontierele politice nu reprezintă bariere suficiente împotriva amenințărilor aeriene, atacurilor cibernetice, presiunilor energetice sau destabilizării economice.
În consecință, cooperarea dintre București și Chișinău nu mai poate fi limitată la domeniile tradiționale ale relației bilaterale. Ea dobândește tot mai mult și o dimensiune de securitate regională.
Mai multe poduri, mai puține frontiere
Un alt subiect important a fost dezvoltarea infrastructurii de transport.
Premierii au discutat accelerarea construcției podului Ungheni–Ungheni, modernizarea drumurilor de acces și extinderea facilităților de trecere a frontierei, inclusiv avansarea proiectului de control coordonat la Cantemir–Fălciu.
La întrevederea cu premierul român, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a formulat sugestiv obiectivul comun: „Avem nevoie, totodată, de mai multe poduri peste Prut și de mai puține frontiere între noi”.
Este o formulă care concentrează una dintre contradicțiile istorice ale spațiului românesc.
Prutul, care timp de secole a reprezentat o arteră de comunicare între comunitățile de pe cele două maluri, a devenit în urma anexării Basarabiei de către Imperiul Rus, în 1812, o frontieră politică. În perioada sovietică, această frontieră a căpătat caracterul unei bariere aproape ermetice.
După 1991, circulația persoanelor și a mărfurilor a fost reluată, dar infrastructura de legătură a rămas multă vreme insuficient dezvoltată.
Construcția unor noi poduri și modernizarea punctelor de trecere reprezintă, prin urmare, mai mult decât simple proiecte de transport. Ele contribuie la refacerea unor conexiuni economice, sociale și umane întrerupte sau limitate de istorie.
Pentru cetățeni, beneficiile sunt imediate: reducerea timpilor de așteptare, transport mai rapid, costuri mai mici și posibilități sporite de mobilitate.
Pentru economiile celor două state, infrastructura poate facilita dezvoltarea lanțurilor de producție, a comerțului și a investițiilor.
Economia românească, tot mai prezentă peste Prut
Relațiile economice au ocupat un loc important pe agenda vizitei.
România este principala piață de export a Republicii Moldova și unul dintre cei mai importanți furnizori de mărfuri ai acesteia.
Potrivit datelor statistice citate în presa moldovenească, în 2025 România a absorbit aproximativ 29% din exporturile Republicii Moldova și a furnizat 22,7% din importurile sale.
În primele opt luni ale anului 2026, exporturile moldovenești către România au crescut cu 10,6% față de perioada corespunzătoare a anului precedent.
La întâlnirea cu reprezentanții mediului de afaceri, Luca Niculescu a evidențiat contribuția companiilor românești la crearea a aproximativ 12.000 de locuri de muncă în Republica Moldova.
Vasile Tofan a invitat investitorii români să își extindă activitatea în industrie, energie, tehnologie și infrastructură.
O idee interesantă, evocată în timpul discuțiilor, privește posibilitatea utilizării Republicii Moldova ca platformă economică pentru participarea companiilor românești la viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
Poziția geografică a Republicii Moldova, vecinătatea cu Ucraina și legăturile sale economice cu România ar putea constitui avantaje pentru asemenea proiecte.
Aceste perspective depind însă de evoluția războiului, de disponibilitatea finanțării și de capacitatea autorităților de a asigura un mediu investițional predictibil.
Din această perspectivă, dezvoltarea relațiilor economice româno-moldovene nu reprezintă doar o expresie a solidarității naționale, ci și un proces susținut de interese economice reciproce.
Integrarea europeană și responsabilitatea Bucureștiului
Un loc distinct în discuții l-a ocupat aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Vasile Tofan a recunoscut că responsabilitatea principală pentru realizarea reformelor aparține autorităților de la Chișinău. În același timp, el a subliniat că integrarea europeană nu este exclusiv un proces tehnic, ci și unul politic.
În acest context, premierul moldovean a făcut apel la experiența diplomatică a lui Luca Niculescu, inclusiv la activitatea sa în Franța și la implicarea în procesul de aderare a României la OCDE.
Mesajul a fost clar: Republica Moldova are nevoie nu doar de îndeplinirea criteriilor de aderare, ci și de susținere politică în capitalele europene.
România dispune de o experiență instituțională și diplomatică importantă pe care o poate pune în serviciul acestui obiectiv.
Pentru București, sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova reprezintă atât o componentă a relației speciale dintre cele două state, cât și un interes strategic. O Republică Moldova stabilă, democratică și integrată în structurile europene ar contribui la consolidarea securității frontierei estice a României și a Uniunii Europene.
Rămâne însă de văzut în ce măsură Bucureștiul va reuși să transforme această susținere într-o acțiune diplomatică eficientă, într-un context european în care extinderea depinde de consensul statelor membre și de evoluțiile geopolitice.
„Prutul va rămâne doar un râu”
Poate cea mai încărcată de semnificație politică și istorică declarație a vizitei i-a aparținut premierului Vasile Tofan.
Referindu-se la perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, acesta a afirmat:
„Prutul va rămâne doar un râu, nu și o frontieră care separă două state românești”.
Declarația merită atenție din cel puțin două motive.
În primul rând, ea exprimă explicit caracterul românesc al celor două state, într-un discurs oficial la cel mai înalt nivel guvernamental de la Chișinău.
În al doilea rând, plasează diminuarea rolului frontierei de pe Prut în perspectiva integrării europene.
Desigur, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va însemna automat dispariția frontierei de stat dintre România și Republica Moldova. Cele două state vor continua să existe ca subiecte distincte de drept internațional, iar eliminarea controalelor la frontieră va depinde și de regimul Schengen.
Dar semnificația politică a afirmației este mai largă.
În condițiile în care relațiile dintre cele două maluri ale Prutului au fost marcate, după 1991, de numeroase controverse identitare și politice, utilizarea fără echivoc a expresiei „două state românești” de către premierul Republicii Moldova reprezintă o formulare care merită consemnată.
Ea readuce în prim-plan o realitate istorică, lingvistică și culturală pe care frontiera politică nu a putut-o anula.
O relație care va fi judecată după rezultate
Vizita lui Luca Niculescu la Chișinău a avut o evidentă încărcătură simbolică. Alegerea Republicii Moldova drept destinație a primei deplasări externe transmite un mesaj de continuitate și de prioritate politică. Dar importanța sa nu trebuie redusă la simboluri.
Linia electrică Vulcănești–Chișinău, proiectele de interconectare energetică, podurile peste Prut, investițiile românești, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru integrarea europeană alcătuiesc o agendă ale cărei rezultate pot fi evaluate în timp.
Unele dintre aceste proiecte sunt aproape de finalizare. Altele se află încă în faza planificării sau a negocierilor.
Ritmul realizării lor va arăta în ce măsură declarațiile politice sunt însoțite de capacitate administrativă, finanțare și continuitate instituțională.
Există însă o transformare care se conturează deja: relația dintre România și Republica Moldova se dezvoltă tot mai mult prin infrastructuri comune, interese economice reciproce și preocupări de securitate convergente.
În această evoluție, apropierea celor două maluri ale Prutului nu mai depinde exclusiv de discursul politic sau de sentimentele identitare. Ea se realizează și prin conexiuni electrice, drumuri, poduri, investiții și instituții care cooperează.
Iar aceasta este, poate, semnificația de durată a vizitei din 27 octombrie: dincolo de frontiera care continuă să despartă juridic cele două state, România și Republica Moldova construiesc tot mai multe legături care le apropie în viața de fiecare zi.
