de Max Marinescu
Republica Moldova intră într-o nouă etapă politică odată cu învestirea Guvernului condus de premierul Vasile Tofan. Noul Executiv își începe mandatul într-un moment decisiv pentru viitorul european al țării, când autoritățile de la Chișinău trebuie să accelereze negocierile de aderare la Uniunea Europeană, să îndeplinească jaloanele asumate în raport cu Bruxelles-ul și să demonstreze că reformele promise pot produce rezultate concrete într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocări tot mai complexe de securitate.
Cabinetul Tofan a depus jurământul de învestire la Președinția Republicii Moldova, după ce a primit votul de încredere al Parlamentului cu 53 de voturi. Programul de guvernare, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, plasează în centrul acțiunii guvernamentale dezvoltarea economică, modernizarea instituțiilor statului și accelerarea integrării europene – obiective pe care președinta Maia Sandu le-a calificat drept prioritare pentru perioada următoare.
„Agenda este clară”, a afirmat Maia Sandu, subliniind că Republica Moldova trebuie să continue alinierea la standardele europene, să valorifice mai eficient fondurile europene, să îmbunătățească mediul de afaceri și administrarea proprietății publice, dar și să consolideze securitatea statului și reziliența societății.
Președinta a insistat totodată asupra investițiilor în educație, cultură, sănătate, protecție socială și politici de mediu, apreciind că acestea reprezintă investiții în cea mai importantă resursă a țării – oamenii.
Un guvern construit în jurul integrării europene
Noul Executiv este alcătuit din 16 membri și coordonează activitatea a 14 ministere.
Printre viceprim-miniștri se regăsesc Eugen Osmochescu, responsabil de Dezvoltare Economică și Digitalizare, Vladimir Bolea, care coordonează Infrastructura și Dezvoltarea Regională, Cristina Gherasimov, responsabilă de Integrarea Europeană, Mihai Popșoi la Afaceri Externe și Valeriu Chiveri pentru Reintegrare.
În fruntea principalelor ministere se află Dan Perciun (Educație și Cercetare), Daniella Misail-Nichitin (Afaceri Interne), Dorin Junghietu (Energie), Vladislav Cojuhari (Justiție), Natalia Plugaru (Muncă și Protecție Socială), Gheorghe Hajder (Mediu), Anatolie Nosatîi (Apărare), Victoria Belous (Finanțe), Alexandru Gasnaș (Sănătate), Radu Musteața (Agricultură și Industrie Alimentară) și Dan Suruceanu (Cultură).
Programul de guvernare, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, fixează drept obiective principale dezvoltarea economiei și apropierea Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene.
România și Bruxelles-ul, primele destinații ale diplomației noului premier
În primele sale declarații după învestire, premierul Vasile Tofan a afirmat că și-ar dori ca prima vizită oficială în calitate de șef al Guvernului să aibă loc în România, urmând ca o altă deplasare importantă să fie efectuată la Bruxelles.
Mesajul este unul simbolic și confirmă orientarea strategică a noului Executiv către consolidarea relației speciale cu România și accelerarea parcursului european al Republicii Moldova.
Premierul a reiterat că autoritățile de la Chișinău își propun ca până în anul 2028 să pregătească tratatul de aderare la Uniunea Europeană și a precizat că intenționează să prezinte Parlamentului un raport privind activitatea Guvernului după primele o sută de zile de mandat.
Totodată, Vasile Tofan a declarat că privește funcția de prim-ministru nu ca pe un privilegiu, ci ca pe o responsabilitate majoră față de cetățeni și față de așteptările ridicate existente în societate.
Susținere fermă din partea României
Învestirea noului cabinet a fost salutată și de ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu.
Diplomatul român a reafirmat sprijinul constant al Bucureștiului pentru reformele și parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că România va continua să susțină dezvoltarea statului vecin și proiectele comune dintre cele două maluri ale Prutului.
Mesajul ambasadorului vine în contextul în care premierul Vasile Tofan a confirmat că deține atât cetățenia Republicii Moldova, cât și cetățenia României și a evidențiat caracterul strategic al relației dintre cele două state.
Primele priorități sectoriale
Noii miniștri au prezentat deja câteva dintre direcțiile de acțiune ale mandatelor lor.
La Ministerul Culturii, Dan Suruceanu și-a propus continuarea proiectelor existente, adaptarea politicilor culturale la procesul de aderare europeană și identificarea unei soluții pentru viitorul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, una dintre instituțiile simbol ale culturii Republicii Moldova.
La Ministerul Sănătății, Alexandru Gasnaș a anunțat reforme orientate spre dezvoltarea medicinei primare, extinderea telemedicinei și digitalizarea serviciilor medicale. Noul ministru consideră că sistemul trebuie să se concentreze mai mult asupra nevoilor pacientului și asupra prevenirii, fără a crea schimbări bruște care ar putea genera rezistență în sistem.
Un început sub semnul așteptărilor
Noul Guvern își începe mandatul într-un context regional complicat, marcat de provocări de securitate și de obiective ambițioase privind integrarea europeană.
Discursurile rostite la ceremonia de învestire converg asupra acelorași priorități: accelerarea reformelor, dezvoltarea economiei, consolidarea instituțiilor statului și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Rămâne ca următoarele luni să arate în ce măsură programul „Economie europeană, stat eficient” va reuși să transforme aceste angajamente în rezultate concrete pentru cetățeni.
