Max Marinescu, pentru Reunirea
La 32 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, Ziua Constituției nu a fost doar un moment de celebrare a Legii Fundamentale, ci și un nou prilej pentru partidele politice de a-și confrunta viziunile asupra viitorului țării. Dacă reprezentanții puterii au prezentat Constituția drept fundamentul parcursului european și al consolidării statului de drept, opoziția a folosit aniversarea pentru a critica actuala guvernare, acuzând-o de încălcarea principiilor constituționale și de subordonarea Legii Supreme intereselor politice. Astfel, într-un an electoral, Constituția a devenit nu doar simbolul statului de drept, ci și una dintre principalele teme ale confruntării politice.
În mesajul adresat cetățenilor, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a descris Constituția drept „un veritabil legământ între generații”, subliniind că aceasta reprezintă, de peste trei decenii, reperul legal și moral care garantează drepturile, libertățile și demnitatea cetățenilor.
Șefa statului a insistat asupra faptului că Legea Fundamentală unește societatea dincolo de diferențele de limbă, opinii sau regiune și a evidențiat că, în urma modificărilor constituționale aprobate prin referendumul din 2024, Constituția consacră și opțiunea strategică a Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană, direcție pe care autoritățile o consideră esențială pentru consolidarea păcii, securității și prosperității țării.
În același registru instituțional s-a înscris și mesajul președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, care a atras atenția că valoarea unei constituții nu se măsoară doar prin autoritatea textului său, ci mai ales prin aplicarea efectivă a normelor constituționale în activitatea instituțiilor și în comportamentul civic al fiecărui cetățean.
Șefa Curții Constituționale a subliniat că respectarea Constituției presupune exercitarea atribuțiilor publice exclusiv în limitele competențelor stabilite de Legea Supremă și a făcut apel la consolidarea democrației și a încrederii în instituțiile statului prin respectarea valorilor constituționale.
Dacă mesajele instituțiilor statului au pus accent pe stabilitate și continuitate, reacțiile opoziției au demonstrat că Legea Fundamentală rămâne unul dintre principalele terenuri ale competiției politice.
Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a apreciat că actuala Constituție și-ar fi epuizat potențialul și a propus elaborarea unei noi Legi Supreme, care să fie adoptată direct de cetățeni prin referendum național. În opinia sa, Republica Moldova are nevoie de un nou contract constituțional între stat și cetățean, capabil să ofere reguli stabile pentru dezvoltarea viitoare a țării.
La rândul său, Partidul Liberal Democrat din Moldova a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar reprezenta reinterpretarea Constituției în funcție de interesele majorităților politice. În declarația formațiunii sunt invocate decizii ale Curții Constituționale din ultimii ani, precum și organizarea referendumului constituțional din 2024 concomitent cu alegerile prezidențiale, considerate exemple ale unei utilizări excesive a mecanismelor constituționale în competiția politică. Totodată, PLDM și-a reafirmat susținerea pentru integrarea europeană, insistând însă asupra respectării stricte a procedurilor constituționale și a consultării cetățenilor în toate modificările care privesc ordinea constituțională.
Critici dure la adresa actualei guvernări au formulat și liderul PSRM, Igor Dodon, precum și președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah.
Igor Dodon a susținut că actuala putere ar fi subordonat Constituția intereselor partidului de guvernământ și a afirmat că schimbarea guvernării reprezintă singura soluție pentru restabilirea ordinii constituționale.
Irina Vlah a invocat, la rândul său, prevederile constituționale privind suveranitatea și neutralitatea Republicii Moldova, acuzând autoritățile că modifică Legea Supremă în funcție de interesele politice și că transformă Constituția într-un instrument al confruntării dintre putere și opoziție.
Tema respectării Constituției a fost abordată și din perspectiva autonomiei găgăuze. Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a pledat pentru aplicarea strictă a prevederilor constituționale referitoare la statutul special al Găgăuziei, afirmând că respectarea integrală a Constituției reprezintă fundamentul statului de drept.
În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a făcut încă un pas în procesul de desprindere instituțională de spațiul Comunității Statelor Independente, aprobând în primă lectură denunțarea acordului privind colaborarea în domeniul editării, difuzării cărții și poligrafiei în cadrul CSI. Autoritățile argumentează că orientarea strategică spre Uniunea Europeană și noile forme de cooperare culturală fac inutilă menținerea unor mecanisme create în perioada post-sovietică.
Astfel, Ziua Constituției din acest an a depășit cadrul unei simple aniversări instituționale. Ea a devenit o oglindă a confruntării dintre proiectele politice care definesc viitorul Republicii Moldova. Pentru actuala guvernare, Constituția reprezintă fundamentul modernizării statului și al integrării europene. Pentru o parte importantă a opoziției, aceeași Constituție este invocată ca argument împotriva direcției actuale de dezvoltare și ca bază pentru solicitarea unor schimbări politice sau chiar constituționale.
La 32 de ani de la adoptarea sa, Legea Fundamentală continuă să fie principalul reper juridic al Republicii Moldova, dar și documentul în jurul căruia se desfășoară una dintre cele mai importante dezbateri privind identitatea, direcția strategică și modelul de stat pe care cetățenii îl doresc pentru viitor.
Diversitatea mesajelor transmise de Ziua Constituției a arătat că disputa politică din Republica Moldova nu se poartă doar în jurul programelor electorale, ci și asupra modului în care este interpretată și aplicată Legea Fundamentală. Pentru guvernare, Constituția legitimează modernizarea statului și integrarea europeană; pentru opoziție, ea este invocată ca argument împotriva direcției actuale de dezvoltare și ca temei pentru schimbarea puterii politice sau chiar pentru revizuirea actualului cadru constituțional.
