În cadrul unui interviu video realizat de Agenția de presă IPN, cu tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova”, Virgil Bîrlădeanu, Șefului Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a declarat că Federația Rusă folosește memoria istorică în calitate de instrument de propagandă și control narativ. El a explicat modul în care Moscova manipulează percepțiile istorice pentru a schimba opinia publică și a menține o influență subtilă asupra regiunii.
În viziunea istoricului, Rusia utilizează diverse mituri și narațiuni pentru a-și construi o imagine eroică. Virgiliu Bîrlădeanu precizează că istoria este manipulată pentru a întări poziția politică a Federației Ruse în regiune, fiind transformată într-un instrument de influență.
„Federația Rusă inoculează narativele despre „eroii sovietici” și „eliberarea de fascism” pentru a-și menține influența simbolică, ideologică și politică în Republica Moldova, tratând memoria istorică nu ca pe un domeniu al reflecției, ci ca pe un instrument de propagandă și control narativ”, a spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu.
Bîrlădeanu subliniază că, prin încurajarea acestui cult al eroilor, Rusia încearcă să deturneze discuțiile despre adevărul istoric, astfel încât faptele și suferințele aduse de regimul sovietic, cum ar fi deportările și foametea organizată, să fie uitate. În locul unei analize critice, se promovează o viziune idealizată care favorizează interesele politice ale Moscovei.
„Prin promovarea insistentă a cultului „eroilor sovietici”, Rusia încearcă să conserve o imagine idealizată a trecutului sovietic, prezentând intervenția URSS în Basarabia ca un act de „eliberare” absolut benefic. Această glorificare sustrage atenția de la crimele regimului sovietic și de la consecințele ocupației, precum deportările, foametea organizată, rusificarea și represiunea culturală”, a explicat istoricul.
Istoricul atrage atenția că mitul „eliberării de fascism” este folosit în mod strategic pentru a masca adevăratele intenții ale Uniunii Sovietice în Basarabia și pentru a justifica ocuparea forțată a teritoriilor.
„Narativul „eliberării de fascism” este folosit pentru a justifica intrarea Armatei Roșii în Basarabia în 1940 și 1944, tratând-o ca o acțiune salvatoare, nu ca o ocupare forțată a teritoriului. Orice încercare a Republicii Moldova de a reinterpreta critic aceste evenimente este etichetată de propaganda rusă drept „revizionism” sau „proslăvire a fascismului”, iar autoritățile moldovene sunt acuzate de insultarea memoriei eroilor”, a subliniat Virgiliu Bîrlădeanu.
Virgiliu Bîrlădeanu a mai declarat că dcomunizarea și decolonizarea spațiilor memoriale sunt pași necesari pentru revizuirea moștenirii simbolice a regimului totalitar sovietic. Procesul de decomunizare și decolonizare presupune schimbarea denumirilor de străzi, înlăturarea monumentelor și altor simboluri ce glorifică figuri și momente ale regimului represiv sovietic.
„Decomunizarea și decolonizarea sunt esențiale pentru recuperarea adevărului istoric și pentru formarea unei identități bazate pe valori democratice, nu pe mituri totalitare. Atât timp cât spațiile memoriale glorifică figuri și momente ale unui regim represiv, ele contribuie la menținerea unei stări de confuzie istorică și vulnerabilitate informațională”, a spus doctorul în istorie, Virgiliu Bîrlădeanu.
Doctorul în istorie a menționat că noțiunea decomunizarea este procesul de eliminare a influențelor comuniste din societate, instituții și memorie colectivă, iar decolonizarea este eliberarea de moștenirea colonială, fie că este vorba de influențe externe sau interne.
„Democrațiile mature își asumă trecutul în mod critic, fără a-l glorifica. Decomunizarea și decolonizarea sunt pași necesari pentru vindecarea memoriei noastre colective, pentru reabilitarea victimelor regimului totalitar și transmiterea către noile generații a unei culturi a libertății, responsabilității și justiției”, a mai spus istoricul Virgiliu Bîrlădeanu.
Potrivit istoricului, în actualul context geopolitic, războiul hibrid nu se duce doar prin mijloace militare, ci și prin influență culturală, simbolică și informațională. Federația Rusă este acuzată că folosește memoria istorică, monumentele și simbolurile trecutului pentru a-și menține influența asupra Republicii Moldova.
„Rezistența în fața războiului hibrid, în contextul războiului geopolitic actual, prevede că memoria este un front al confruntării hibride. Federația Rusă utilizează simboluri, monumente și narative istorice ca instrumente de influență. Prin decolonizare și decomunizare Republica Moldova își întărește reziliența, desprinzându-se de logica așa-zise „lumi ruse”, a conchis istoricul.
Interviul la tema „Memoria colectivă, tărâm al războiului hibrid împotriva Republicii Moldova” este parte a ciclului de dezbateri „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
(SURSă:IPN.md, 20 martie 2025)