Începând cu 1 ianuarie 2025, când Ucraina nu a mai prelungit contractul de tranzitare a gazelor rusești, Moscova a demarat o campanie de dezinformare prin care a încercat să-I convingă pe locuitorii Transnistrie că, de vină pentru criza umanitară, sunt Ucraina (prin faptul că a oprit tranzitul gazelor) și guvernul de la Chișinău (care nu ar fi vrut să ramburseze o datorie, inventată de Gazprom, în valoare de de 709 miliarde dolari, în realitate 8,6 miliarde dolari, conform unui audit internațional), De menționat că Gazprom a furnizat gaze gratuite Transnistriei, începând cu anul 2005, datoria către Moscova fiind contorizată, în prezent suma datorată ajungând la 11,1 miliarde dolari.
Ce nu spune Moscova este că, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom ar fi putut continua să furnizeze gaz din Turcia către Transnistria, prin conducta Trans-Balcanică. Este adevărat că o mică secțiune a conductei trece și prin sudul regiunii Odesa a Ucrainei până în Moldova, dar nici oficialii ruși, nici Gazprom nu au declarat vreodată că acesta a fost un obstacol în furnizarea de gaze către Transnistria.
Și atunci de ce a întrerupt Moscova alimentarea cu gaze a Transnistriei, în mijlocul iernii? Pentru a crea o criză în Moldova înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, cu scopul de a răsturna de la putere conducerea pro-europeană.
Un prim pas a fost să ațâțe locuitorii din Transnistria să iasă în stradă, pentru a-și declara nemulțumirea față de „acțiunile autorităților de la Chișinău, care au impus o blocadă energetică regiunii”. În acest sens, Moscova și Tiraspolul au acuzat Uniunea Europeană și Ucraina că ar fi responsabile pentru oprirea livrărilor de gaz, politologul rus Boris Șapovalov susținând că această criză reprezintă o consecință a „războiului hibrid” al Occidentului împotriva Rusiei, menită să rupă legăturile Chișinăului cu Moscova.
La rândul său, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova a turnat gaz (rusesc) pe foc, declarându-se “îngrijorat de deteriorarea rapidă a situației” și acuzând Ucraina, Republica Moldova și Occidentul că au lăsat sute de mii de oameni fără lumină și căldură în toiul iernii.
În plan local, oamenii Moscovei, precum Andrei Safonov, au acuzat că “Moldova încearcă să șantajeze Rusia și Transnistria”, provocând o criză a gazelor pentru că „vor să subjuge” Transnistria.
O poziție similară a adoptat și Vadim Krasnoselski care declara, în 6 ianuarie 2025, că nu a primit nicio scrisoare oficială din partea autorităților de la Chişinău cu privire la tranzitul gazelor, lucru ușor de contrazis de guvernul de la Chișinău, care a prezentat public scrisoarea prin care propunea sprijin Tiraspolului.
În prezent, după ce în perioada 1-10 februarie Transnistria a primit un ajutor de 20 milioane euro de la Uniunea Europeană pentru a-și asigura consumul de gaze, autoritățile separatiste au refuzat ajutorul suplimentar în valoare de 60 de milioane de euro pentru perioada următoare. În schimb, au acceptat un așa-zis credit din partea Federației Ruse, aprovizionarea cu gaze realizându-se prin intermediul companiei ungare MET Gas. Cu privire la această decizie, Vadim Krasnoselski a afirmat că reluarea livrării gazului prin intermediul companiei ungare este posibilă ,,datorită sprijinului financiar din partea Rusiei”, exprimându-și „recunoștința” față de Moscova „pentru susținerea poporului transnistrean în cea mai dificilă situație energetică”.