Astăzi, 28 iunie 2026, a avut loc cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, desfășurată în contextul comemorării a 80 de ani de la foametea organizată din anii 1946–1947 și a 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941. Evenimentul a fost conceput ca un prilej de reflecție colectivă asupra acestor tragedii care au marcat profund istoria modernă a Republicii Moldova.
La congres au participat președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu; E.S. Tomasz Kobzdej, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova; Cristian Jardan, ministrul Culturii; Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării; Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova. De asemenea, au fost prezenți istorici, supraviețuitori și descendenți ai victimelor deportărilor și represiunilor politice, reprezentanți ai autorităților publice locale, membri ai misiunilor diplomatice, cadre didactice, cercetători stiintifici, reprezentanți ai muzeelor și ai organizațiilor neguvernamentale.
În cadrul congresului, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat: „Aceste tragedii au schimbat destinul a sute de mii de oameni și au lăsat urme adânci în memoria colectivă a Republicii Moldova. În spatele fiecărei cifre se află o viață. O familie. Un copil. Un profesor. Un agricultor. Un preot. O comunitate. Fiecare destin poartă o lecție despre puterea spiritului uman și despre capacitatea oamenilor de a păstra limba, credința, cultura și speranța chiar și în cele mai dificile împrejurări. Memoria acestor oameni ne inspiră să construim o societate în care viața umană reprezintă valoarea supremă, iar demnitatea fiecărei persoane ocupă locul central în politicile publice și în educație”.
Ministrul a subliniat, totodată, că Ministerul Educației și Cercetării consideră educația istorică drept unul dintre pilonii esențiali ai dezvoltării unei societăți democratice. În școală se formează cetățeni care învață să înțeleagă trecutul, să deosebească faptele de manipulare și să privească viitorul cu responsabilitate. O memorie bine înțeleasă întărește reziliența socială și ajută comunitățile să facă față provocărilor actuale. Un popor care își cunoaște istoria își construiește viitorul pe baza adevărului, își apără libertatea și își afirmă cu încredere valorile proprii.
Este de reamintit că, pe parcursul lunii martie, Ministerul Educației și Cercetării a organizat „Decada Memoriei și Recunoștinței”. În acest context, în întreaga țară s-au desfășurat 35 de conferințe științifice și metodico-didactice, precum și zeci de lecții publice susținute de istorici și experți, consacrate temelor deportărilor, represiunilor sovietice, foametei organizate și războiului pentru independența Republicii Moldova. În toate instituțiile de învățământ a fost proiectat documentarul „Suntem acasă”, iar sute de elevi au vizitat locurile memoriei din Chișinău – Monumentul Deportaților, Muzeul Militar și Muzeul Național de Istorie. Aceste activități au fost completate de spectacole precum „Dosarele Siberiei”, „Anul 1946” sau „Noaptea Scrisă cu Roșu”, care au oferit o perspectivă artistică și emoțională asupra dramelor trăite de cei persecutați.
Congresul Național al Memoriei este organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Consiliul Memoriei și Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, cu sprijinul Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, Centrului de Excelență Institutul „Pro Memoria”, Muzeului de Istorie a satului Avdarma și Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, congresul reunește instituții academice, culturale și asociative într-un efort comun de păstrare și transmitere a memoriei istorice către noile generații.
*****************************************************/
Negarea foametei din 1946-1947 ar putea fi sancționată penal
Cotidianul.md, 29 iunie 2026.
Negarea, justificarea sau minimalizarea în mod public a foametei provocate în anii 1946-1947 de regimul totalitar sovietic pe teritoriul Republicii Moldova ar putea fi pedepsite penal. Un proiect de lege înregistrat în Parlament propune completarea Codului Penal astfel încât aceste fapte să fie sancționate cu închisoare de până la cinci ani, transmite IPN.
Autorii inițiativei legislative, un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, susțin că proiectul are drept scop recunoașterea oficială a foametei din 1946-1947 drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic împotriva populației autohtone pe criterii sociale și politice.
Potrivit proiectului, Republica Moldova va condamna oficial regimul totalitar sovietic pentru provocarea deliberată a foametei, precum și orice formă de negare, justificare, minimalizare sau denaturare a acestei tragedii. Autorii precizează că astfel de manifestări sunt incompatibile cu valorile constituționale și urmează să fie sancționate conform legislației.
Documentul mai stabilește obligații pentru autoritățile publice centrale și locale, care vor trebui să contribuie la cercetarea și păstrarea memoriei victimelor, să includă subiectul foametei în programele educaționale, să sprijine ridicarea de monumente și memoriale, precum și să faciliteze accesul cercetătorilor la arhivele privind perioada 1946-1947.
Totodată, informațiile referitoare la foamete și consecințele acesteia vor fi considerate de interes public major, fără a fi aplicate restricțiile prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.
Autorii proiectului argumentează că, spre deosebire de alte state din regiune, Republica Moldova nu are o lege-cadru care să reglementeze statutul juridic și memorial al foametei din 1946-1947. Ei susțin că actualul Cod Penal sancționează doar negarea Holocaustului, iar extinderea prevederilor este necesară pentru protejarea memoriei victimelor foametei și deportărilor din perioada regimului comunist.
(Ziarul Național, 28 iunie 2026)
