Noul Guvern de la Chișinău, condus de Alexandru Munteanu, a deschis mandatul cu o mișcare fermă de „curățenie” în arhitectura juridică moștenită din anii ’90: denunțarea treptată a mai multor acorduri semnate pe platforma CSI și a Acordului bilateral cu Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale.
Pe 5 noiembrie 2025, Cabinetul a aprobat proiectul de denunțare a Acordului cu Rusia care a stat la baza Centrului Rus de Cultură și Știință de la Chișinău, invocând riscuri de securitate informațională și faptul că agenția care administrează centrul se află sub sancțiuni internaționale. Kremlinul a reacționat prin Dmitri Peskov, acuzând Chișinăul că „antagonizează tot ce e legat de Rusia”. În plan intern, PSRM a anunțat că va ataca juridic decizia.
Astăzi, 12 noiembrie 2025, Guvernul a mers mai departe și a denunțat șapte acorduri CSI, inclusiv pe cel privind călătoria fără vize între statele CSI (Bișkek, 1992). Ministerul de Externe a precizat că denunțarea NU afectează regimul de călătorie cu Rusia, acoperit separat printr-un acord bilateral încă în vigoare. Alte documente denunțate vizează transporturile militare, cooperarea în chimie/petrochimie, ecologie și utilizarea GNC în transport. Ministrul Mihail Popșoi a motivat decizia prin faptul că respectivele acorduri „nu aduc beneficii reale pentru cetățeni”.
Semnificația deciziilor: o schimbare de epocă
Denunțările succesive nu sunt doar gesturi tehnice, ci un semnal de desprindere ireversibilă de sistemul CSI — o structură creată după destrămarea URSS, menită să mențină influența rusă în fostele republici sovietice.
Pentru Chișinău, acestea înseamnă: clarificarea drumului european, fără ambiguități geopolitice; limitarea instrumentelor de influență rusă, inclusiv în plan cultural și mediatic; consolidarea suveranității decizionale, într-un context regional tot mai tensionat.
Reacția Moscovei: vechiul refren al „fratelui pierdut”
Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a reacționat prompt la deciziile Chișinăului, acuzând Republica Moldova că „antagonizează tot ce este legat de Rusia”. Este o formulare deja previzibilă, reluată de fiecare dată când o fostă republică sovietică alege direcția europeană.
Pe plan intern, Partidul Socialiștilor (PSRM) a anunțat că va ataca juridic hotărârile Guvernului, acuzând „politizarea” relațiilor culturale. În realitate, reacția socialiștilor confirmă, o dată în plus, disconfortul vechii gărzi proruse față de pierderea canalelor de influență ale Moscovei la Chișinău.
Perspective: drumul ireversibil spre spațiul european și românesc.
Pe termen scurt, deciziile vor fi urmate de proceduri parlamentare și notificări oficiale către Comitetul Executiv al CSI.
Pe termen lung, însă, ele marchează sfârșitul simbolic al erei CSI în politica externă a Republicii Moldova.
Relațiile bilaterale cu Rusia vor continua formal, dar în limite strict diplomatice și economice.
În plan strategic, guvernul Munteanu pare hotărât să integreze treptat legislația și instituțiile moldovenești în sistemul european, consolidând orientarea pro-UE inițiată de administrațiile precedente.
Este o direcție care, deși nu invocă explicit România, apropie inevitabil Chișinăul de spațiul românesc prin valori, instituții și infrastructură comună.
Pentru moment, obiectivul declarat rămâne integrarea deplină în Uniunea Europeană — o etapă care, pentru mulți observatori, reprezintă și un posibil drum spre reunificarea naturală a celor două state românești.
Reunirea.com va urmări evoluțiile următoare și reacțiile de la Moscova, Bruxelles și București. Pentru prima dată după 30 de ani, Chișinăul pare decis să închidă cercul istoriei: să iasă definitiv din umbrela CSI și să revină acolo unde îi este locul — în familia europeană.
