Alegerile parlamentare programate pentru luna septembrie 2025 în Republica Moldova sunt privite de mulți analiști ca fiind cele mai importante din ultimul deceniu. Într-un context regional tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de presiunile economice și sociale interne, scrutinul din toamnă devine o miză geostrategică majoră. Republica Moldova nu mai este doar o arenă a competiției politice interne, ci un teren de confruntare între două modele civilizaționale și politice: integrarea europeană și orientarea eurasiatică. Astfel, este de așteptat ca Moscova să-și joace, din nou, toate cărțile pentru a influența rezultatul alegerilor. La fel ca și la alte scrutine își va reactiva instrumentele de influență asupra procesului electoral, prin ceea ce este cunoscut sub numele de „Coloana a cincea” – termen utilizat pentru a desemna actori interni care acționează în sprijinul intereselor unui stat străin (în special în sens subversiv), subminând suveranitatea sau ordinea constituțională a propriei țări. În contextul Republicii Moldova, acest concept este relevant în raport cu influența Federației Ruse, ”Coloana a cincea” a Moscovei constând dintr-o rețea extinsă de partide, politicieni, jurnaliști, ONG-uri și chiar structuri religioase. Întreaga rețea promovează direct sau subtil narațiunile Kremlinului, împiedicând astfel desprinderea Moldovei din sfera de influență a Rusiei și aderarea la ei la spațiul euro-atlantic.
Partidele politice și liderii pro-Kremlin
În fruntea listei „Coloanei a cincea” a Moscovei în Republica Moldova putem plasa cu siguranță câteva partide care au manifestat constant o orientare pro-rusă sau care promovează direct interesele geopolitice ale Kremlinului. Printre acestea se numără Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Comuniștilor, Partidul ȘOR și nou-înființatul Partid Moldova Mare. PSRM, condus neoficial de Igor Dodon, a beneficiat în trecut de sprijin logistic și mediatic masiv din partea Rusiei. Dodon a fost surprins în înregistrări discutând despre finanțări directe din Rusia, iar mai multe rapoarte independente au confirmat implicarea consultanților politici ruși în campaniile sale. (vezi: Freedom House – Nations in Transit 2024: Moldova, Romania) Partidul ȘOR, controlat de Ilan Șor – condamnat penal și găzduit în prezent de Moscova – este un alt vector al influenței ruse, cu rețele de mobilizare în zonele defavorizate ale republicii, inclusiv în Găgăuzia. Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, promovează un discurs naționalist și antieuropean, fiind frecvent prezent în media rusofonă.
Mass-media și influența informațională
Un al doilea canal important de influență al Rusiei în Moldova este cel media. Dacă Bucureștiul și UE investesc în proiecte de dezvoltare, Moscova investește semnificativ în infrastructura mediatică din Republica Moldova, promovând un cadru informațional alternativ față de cel european. Posturi de televiziune precum Primul în Moldova, RTR Moldova, NTV Moldova și Accent TV difuzează conținut preluat din canalele centrale rusești, inclusiv emisiuni de propagandă. Acestea sunt accesibile în special în mediul rural și în zonele cu populație rusofonă. De asemenea, Sputnik Moldova, deși a fost interzis de autorități, continuă să fie activ prin site-uri alternative și rețele sociale. Alături de acestea, o serie de influenceri de pe TikTok, YouTube și Telegram diseminează teorii ale conspirației și mesaje antioccidentale. Această rețea media joacă un rol esențial în modelarea percepției publice și în polarizarea societății moldovenești.
Organizațiile non-guvernamentale și vectorii ideologici
Federația Rusă utilizează și canale aparent culturale sau educaționale pentru a promova o agendă ideologică specifică. Fundația Russkiy Mir, cu sediul la Chișinău, organizează frecvent conferințe, donații de carte și cursuri pentru profesori în limba rusă, promovând viziunea unei Moldove integrate în „lumea rusă”. Casa Rusă – denumirea locală a Centrului Rus de Știință și Cultură – este o extensie a agenției Rossotrudnicestvo și funcționează ca o ambasadă paralelă, organizând evenimente pro-ruse și promovând valori conservatoare (vezi, de exemplu, „Centrul Rus de Știință și Cultură de la Chișinău – „Cuib” de propagandă și sprijin pentru separatismul din Moldova- „Realitatea.md, 18 iulie 2023). În același timp, există un șir de alte ONG-uri cu agendă culturală (Mișcarea Obștească ”Unitatea Spirituală Rusă”), de afaceri („Uniunea de afaceri moldo-rusă”) sau religioasă care sunt implicate activ în proteste împotriva valorilor europene și în promovarea unei identități geopolitice eurasiatice.
Mitropolia Moldovei și „ostașii” ei în sutane
Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, joacă un rol central în păstrarea influenței ideologice ruse în spațiul public moldovenesc. Aceasta are o audiență semnificativă în rândul populației, în special în mediul rural, unde mesajele antioccidentale, anti-NATO și conservatoare găsesc un teren fertil. Clerul Mitropoliei a participat la mai multe acțiuni publice cu caracter politic și a sprijinit direct sau indirect campaniile unor candidați pro-ruși. Mitropolitul Vladimir și alți ierarhi importanți sunt menționați în rapoarte ale serviciilor de informații pentru legături directe cu diplomați ruși și pentru participarea la reuniuni la Moscova unde se promovează mesaje antieuropene.
Mitropolia a fost implicată și în organizarea de pelerinaje pentru preoți în Rusia, Israel și Serbia unde aceștia sunt supuși unor sesiuni de „consolidare spirituală” care includ elemente de propagandă ideologică. În același timp, se vehiculează informații privind susținerea financiară a unor activități politice prin canale bisericești, inclusiv donații mascate sau susținere logistică pentru evenimente organizate de partide pro-Kremlin (vezi: Pavel Păduraru, „COMPLOT LA BETLEEM. O monstruoasă batjocoră contra creștinilor moldoveni: 40 000 de dolari, în loc de 30 de arginți” – „Jurnal.md”, 1 mai, 2025; „Kremlinul a pornit campania electorală în R. Moldova, iar ÎPS Marchel e ridicat la treapta de mitropolit” – JURNAL.MD (Republica Moldova), 13 mai 2025 etc.)
Institutul de Studii Eurasiatice și Clubul Izborsk Chișinău.
Aceste think-tank-uri promovează activ ideologia eurasiatistă a lui Aleksandr Dughin, publicând materiale împotriva ordinii liberale internaționale și susținând „reunificarea spirituală și geopolitică” a Moldovei cu spațiul slav. Unele dintre aceste entități au fost legate de finanțări oculte din partea oligarhilor ruși și au organizat conferințe cu participarea unor figuri pro-Kremlin din Rusia, Serbia și Belarus. Filiala din Chișinău a Clubului Izborska fost fondată în aprilie 2016, iar director executiv al acestuia este politologul cu viziuni pro-estice, deputatul socialist Bogdan Ţârdea. (vezi: „Laboratoarele propagandei (III): Clubul Izborsk – cuibul intelectualilor pentru care Putin e prea liberal”- Adevărul, 17 februarie 2020).
Toate aceste Fundații, ONG-uri și structuri ecleziastice, care promovează viziunea „lumii ruse”, respingând valorile europene și cultivând nostalgii imperiale, sunt dirijate de către Ambasada Rusiei la Chișinău și de către Centrului rus de știință și cultură din Chișinău. Acesta din urmă, la decizia autorităților de la Chișinău urmează să fie închis (Vezi: Moldova va denunța Acordul încheiat cu Federația Rusă privind funcționarea centrelor culturale, Politik.md, mai 23, 2025)
Găgăuzia și Transnistria – bastioane ale influenței ruse
Transnistria reprezintă un caz aparte – aceasta este un teritoriu ocupat de Rusia, unde autoritățile separatiste mențin o retorică constantă împotriva Republicii Moldova și a UE. Prezența trupelor ruse de ocupație și a unui aparat administrativ paralel fac din această regiune un canal direct de influență politică și militară asupra Chișinăului.
În Găgăuzia, retorica pro-rusă este susținută atât de liderii autonomi, cât și de o parte semnificativă a populației, în pofida fondurilor alocate de Guvern și UE alocate pentru dezvoltarea regiunii. Lideri locali precum Irina Vlah sau Evghenia Guțul au criticat frecvent orientarea proeuropeană a Chișinăului și au sprijinit public campanii susținute de partidele pro-Kremlin. Găgăuzia rămâne astfel o regiune vulnerabilă în fața propagandei ruse, fiind utilizată în mod repetat pentru destabilizarea discursului public național.
Măsuri de contracarare
Dat fiind faptul că alegerile parlamentare din septembrie vor reprezenta o probă majoră pentru democrația moldoveană, este imperios necesar ca autoritățile de la Chișinău să trateze aceste alegeri nu doar ca un exercițiu electoral, ci ca o luptă pentru suveranitatea și viitorul democratic al statului. Iar aceasta presupune ca autoritățile din Republica Moldova să adopte un pachet coerent de măsuri pentru contracararea influenței ruse. În lipsa unor acțiuni concrete, este riscul ca puterea în Republica Moldova să fie preluată de „Coloana a cincea” a Moscovei.
Ca cest lucru să nu se întâmple, este necesar să se interzică finanțările externe pentru partidele politice și ONG-urile implicate care se implică în politică. Un cadru legislativ mai riguros privind transparența surselor de finanțare și cheltuielile în campaniile electorale este imperios necesar.
În al doilea rând, Moldova trebuie să-și consolideze securitatea informațională, aceasta presupunând crearea unor instituții funcționale de combatere a dezinformării și de sprijinire a jurnalismului de investigație independent.
Trei, să elaboreze programe de educație civică și de sporire a rezistenței populației la propaganda rusă și discursurile extremiste.
Patru, să tindă spre consolidarea colaborării regionale, valorificând parteneriatele cu UE, România, Ucraina și SUA pentru a contrabalansa influența rusă.
Cinci, să elimine rețelele de influență din structurile statului și să continue profesionalizarea instituțiilor.
Șase, să faciliteze accesul diasporei moldovenești la vot și să asigure reprezentarea sa echitabilă
În sfârșit, diplomația moldovenească trebuie să continue să insiste asupra retragerii trupelor ruse din Transnistria, retragere care ar diminua categoric influența rusă asupra proceselor social-politice din Moldova. Este de asemenea imperios necesar ca Moldova să insiste ca problema retragerii trupelor ruse din Moldova să fie parte a negocierilor de pace între Occident și Rusia pentru încheierea păcii în Ucraina. Este evident, că o „pace” care ar consacra Transnistria ca o enclavă militară rusească (un al doilea Kaliningrad) ar fi contrară intereselor Moldovei, Ucrainei și UE.
Luând în considerare toate cele de mai sus, putem conchide că alegerile parlamentare din septembrie 2025 vor reprezenta un test decisiv pentru reziliența democratică a Republicii Moldova. Combaterea eficientă a rețelelor de influență ale Moscovei necesită nu doar voință politică, ci și o strategie națională coerentă, sprijinită de partenerii internaționali. Fără neutralizarea „Coloanei a cincea” a Moscovei, perspectiva europeană a Republicii Moldova rămâne fragilă și vulnerabilă.
