Contextul diplomatic și prioritățile actuale ale Moldovei, relațiile bilaterale cu România, dinamica politică, alegerile prezidențiale din România și implicarea cetățenilor moldoveni cu dublă cetățenie în procesul electoral, cât și posibilele riscuri și efecte pe care alegerile din România le-ar putea avea asupra Moldovei – toate aceste subiecte au fost abordate în cadrul unui interviu IPN cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă.
Domnule ambasador, România în curând își alege președintele. Sunt mulți cetățeni în Republica Moldova cu dublă cetățenie, mă refer la cea română, cu drept de vot. Cât de importantă este participarea lor la vot?
Este foarte important. Mă bucură faptul că cetățenii noștri din Republica Moldova, care au și cetățenia României, înțeleg cât de importante sunt alegerile, și cele parlamentare, și europene care au fost organizate în România. Au demonstrat asta printr-o prezență tot mai mare la urne.
Cred că și de această dată dânșii vor veni în număr mare ca să aleagă un președinte pro-european, un președinte care să susțină democrația, un președinte care înțelege cât de importantă este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu România și prin România, un președinte care va face tot posibilul ca România să fie în continuare necondiționat alături de Republica Moldova.
În ce măsură credeți că rezultatul alegerilor prezidențiale din România ar putea să influențeze viitoarele relații dintre cele două maluri Prut?
Le va afecta în mod direct. Dacă va fi ales un președinte pro-european, vom avea în continuare o colaborare înaltă la toate nivelurile, în special la cel mai înalt nivel al președinților. Vom continua să vorbim în aceeași limbă, și nu mă refer la limba română, fapt evident, mă refer la limba valorilor, aspirațiilor naționale și europene, mă refer la democrație, la libertate. Acest lucru contează foarte mult.
Dacă va fi ales un președinte cu tendințe conservatoare, cum este la modă acum, populiste, evoluțiile ar putea fi incerte, nu vreau să mă pronunț, dar s-ar putea ca nu întotdeauna viziunile noastre să coincidă.
Majoritatea candidaților care s-au implicat în campania electorală aici, în România, cel puțin la nivelul declarațiilor publice se pronunță în susținerea Republicii Moldova, s-au declarat susținători ai parcursului european al Republicii Moldova și acest lucru încurajează. Sperăm foarte mult că declarațiile ulterior să fie susținute și prin fapte concrete.
România a susținut Moldova prin foarte multe proiecte și finanțări. În continuare, cu ce alte inițiative ar putea statul Român să ne fie alături și, bineînțeles, cum ne poate ajuta în parcursul european?
Prin continuarea proiectelor care deja le avem agreate, mă refer la construirea podurilor peste râul Prut. Și am convenit să construim cel puțin 9 poduri până la sfârșitul acestui deceniu. Construcția primului pod mare va începe în curând, pe 26 aprilie, se va numi „Podul de flori”, cel de la Ungheni. Acest pod va uni Autostrada Unirii cu cea din Republica Moldova. Urmează și alte poduri să fie construite de la zero, altele să fie reconstruite, renovate, precum cel de la Sculeni – Sculeni, Cahul – Oancea. De asemenea, va fi construit un pod nou la cea mai importantă trecere de frontieră, Leușeni – Albița, și alte poduri, cum ar fi cel de la Bumbăta – Leova, Fălciu – Leca și Răducăneni – Bărboieni.
Urmează, de asemenea, să lansăm în luna mai trecerea la punctul vamal feroviar de la Fălciu. Evident, acest lucru se va întâmpla după alegerile prezidențiale.
De asemenea, ne propunem să construim noi linii electrice de înaltă tensiune, nu doar cea de la Isaccea-Vulcănești, care este construită de o firmă indiană, dar și altele două, cum ar fi Gutinaș – Strășeni, de asemenea, Bălți – Suceava, pe care ne dorim să le construim împreună cu România.
România urmează să contribuie cu propriile sale resurse la construcția a două linii de înaltă tensiune foarte importante pentru noi, care ne vor permite să asigurăm independența și în domeniul furnizării de energie electrică în următorii ani.
Am avut asistența financiară necesară și pentru Gutinaș – Strășeni din partea USAID, dar, din păcate, finanțarea aceasta este suspendată. Sperăm să fie reluată în viitor.
Avem, de asemenea, mari planuri în ceea ce privește investițiile în modernizarea Portului Giurgiulești, portul privat, care actualmente se află în proprietatea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
România este alături de noi în susținerea parcursului nostru european, în special ne ajută cu experți în procesul de screening al legislației noastre, practic, sunt prezenți în toate domeniile.
De asemenea, România ne ajută cu susținere diplomatică în cele mai importante capitale ale Uniunii Europene, ca să ne asigurăm de susținerea principalilor parteneri europeni în promovarea agendei noastre europene.
În special, ne dorim foarte mult ca în acest an să lansăm negocierile asupra a trei clustere, cum ar fi valorile fundamentale, piața internă și relațiile externe.
La fel ne dorim ca România să continue în deschiderea pieței sale pentru produsele noastre agricole și nu doar agricole, dar și industriale.
Cum stăm acum la acest capitol, mă refer la prezența produselor moldovenești pe piața românească?
România este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Acest lucru se menține deja ani buni și în fiecare an exporturile noastre cresc. Tot mai multe companii din Republica Moldova vin în România, își deschid oficii, reprezentanțe, apelează la asistența ambasadei pentru a facilita deschiderea marilor rețele comerciale pentru produsele lor și trebuie să spun că în cele mai multe cazuri, reușim acest lucru.
Anul acesta am reușit să cointeresăm o rețea mare de magazine comerciale pentru importul de carne de pui din Republica Moldova. Aceasta este printre ultimele noastre realizări de care ne bucurăm foarte mult.
Atestăm și la o abundență a evenimentelor culturale. Oamenii de artă de pe malurile Prutului se simt ca acasă atât la București, cât și la Chișinău.
Așa este. Și acest lucru ne bucură foarte mult. La unele contribuim și noi, dar majoritatea evenimentelor se organizează deja prin contacte directe, deci nu mai este necesar să intervenim. Putem spune că spațiul cultural de pe ambele maluri ale Prutului se integrează foarte rapid. Teatrele noastre comunică la direct, artiștii noștri circulă liber și organizează concerte în toate orașele mari ale României. Noi intervenim atunci când au nevoie de asistența noastră. Mai vernisăm expoziții de pictură aici, la București.
Noi vom organiza o serie de spectacole în următoarele luni. Vom avea, bunăoară, un turneu al Teatrului Național „Mihai Eminescu” la București, la Cluj, Oradea, Baia Mare, Timișoara. Acesta este unul din planurile la care deja lucrăm și avem și susținerea autorităților locale din aceste orașe, se implică și consulii noștri onorific. Așa ca într-adevăr să avem un turneu de succes.
Recent am a organizat și cu Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” un concert dedicat zilei de 1 martie aici, la București, care a fost foarte mult apreciat. În privința evenimentelor culturale chiar nu ne plângem și ne bucură că ele au loc firesc.
La fiecare două săptămâni există un eveniment organizat cu participarea artiștilor de la Chișinău și acest lucru este îmbucurător.
Ne ajută foarte mult să ne promovăm agenda noastră, nu doar culturală, dar și politică, pentru că noi avem interese în România, vrem să ne cunoască societatea cât mai mult, să fie tot mai aproape de noi, de aspirațiile noastre, de așteptările noastre, pentru că este important. Momentul în care românii din România ne aud, nu doar că ne ascultă, dar ne aud, ne simt, asta contează foarte mult și pentru deciziile politice care se iau aici, în Parlament sau în alte instituții.
Cum credeți că atitudinea României, a cetățenilor români față de Republica Moldova, a evoluat în ultimii ani, în special în contextul sprijinului acordat?
E nevoie de această intensitate a activităților culturale pentru a ne cunoaște mai bine, iar prin aceste activități culturale, de fapt, ne aducem și noi recunoștința pentru susținerea pe care ne-o oferă România și societatea din România pentru proiectele de infrastructură, pentru proiectele de integrare europeană, pentru dezvoltarea economică.
România a devenit în câțiva ani garantul securității noastre energetice, pentru că datorită României am reușit să renunțăm la importurile de gaze naturale din Federația Rusă. Datorită gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău și, de asemenea, a lucrărilor pe care România le-a făcut pentru a putea importa gaze naturale pe gazoductul transbalcanic în sens revers. Astăzi noi avem posibilitatea să aducem gaze din surse alternative de pe piața europeană.
Acest lucru a fost posibil datorită României, iar în momentul în care vom construi și celelalte trei linii electrice de înaltă tensiune care vor uni sistemul electric al Republicii Moldova cu cel al României și cu cel al Uniunii Europene, de fapt, vom avea independență deplină în raport cu Federația Rusă, nu vom mai fi niciodată șantajați de arma energetică, nu va mai putea fi folosită de Federația Rusă și de regimul separatist de la Tiraspol.
Ca să revenim la alegerile din acest an, cât de mult rezultatele prezidențialelor din România și ale parlamentarilor din Republica Moldova ar putea să influențeze relația cu România sau relația cu Uniunea Europeană?
Din punctul meu de vedere, alegerile parlamentare de la noi sunt o continuare a alegerilor prezidențiale și a referendumului de anul trecut. Noi trebuie să înțelegem că acest ciclu electoral se va termina la toamnă și victoriile pe care noi le-am obținut anul trecut vor fi depline dacă vom avea din nou un parlament pro-european, dacă vom avea o majoritate care să asigure un guvern eficient.
Dacă nu vom avea o majoritate funcțională în Parlament, dacă nu vom avea un guvern stabil, atunci în pericol este tot procesul de negocieri cu Uniunea Europeană.
Ar fi păcat pentru că simțim că există o deschidere din partea principalilor parteneri europeni și din partea Bruxelles-ului, pentru ca negocierile să fie finalizate cel târziu în 2029, să avem deja un acord semnat pe care să-l propunem pentru ratificare statelor membre. Ar fi păcat să ratăm această oportunitate unică. Este pentru prima oară când Uniunea Europeană ne grăbește să accelerăm, astfel încât să ne mișcăm cât mai rapid, într-un ritm constant și să reușim până în 2029 să finalizăm negocierea tuturor capitolelor.
Ați pomenit mai sus arma energetică a Federației Ruse împotriva Moldovei. Având în vedere că Federația Rusă și-a pierdut treptat influența energetică și economică asupra Republicii Moldova, care credeți că mai sunt astăzi principalele pârghii prin care Moscova ar putea să influențeze situația internă a țării?
Armele pe care le are la dispoziție sunt mai puține. A avut arma energetică și nu o mai are, am demonstrat-o prin ultima criză provocată de Federația Rusă. Am demonstrat că putem face față și am făcut față. Nu am permis ca în regiunea transnistreană să fie o criză umanitară. Nu am avut întreruperi de curent electric în Republica Moldova, pentru că am avut susținerea României, dar și capacitățile noastre deja sunt mult mai bune de generare a energiei electrice.
De asemenea, a avut arma economică. Ne-a șantajat nu o singură dată, boicotând produsele noastre agricole, vinurile noastre, dar am reușit să facem față și să ieșim foarte bine, să ne reorientăm spre alte piețe. Vinurile noastre sunt apreciate acum în toată lumea, nu mai au nevoie de piața rusă pentru a se dezvolta. Au cucerit nu doar România, dar și multe state din Uniunea Europeană, au ajuns în Australia, în Statele Unite ale Americii și în Brazilia, o piață tot mai atrăgătoare pentru vinurile noastre.
A mai rămas șantajul politic. În Republica Moldova sunt diferiți actori care promovează agenda Federației Ruse, mă refer și la partide politice, și la o parte din clerul Bisericii Ortodoxe care se supune Patriarhiei de la Moscova. Mă refer și la o parte a mass-mediei din Republica Moldova, care promovează propaganda, dezinformarea.
Această armă în continuare este destul de puternică și probabil că e printre puținele arme pe care le mai are Federația Rusă la dispoziție.
Cu regret, mai sunt și unele minorități, cum ar fi UTA Găgăuzia, care se lasă manipulate de agenda propusă, deși sunt beneficiare nete ale asistenței europene și asistenței care vine din partea bugetului central. Cu toate acestea, consideră că Federația Rusă este cel mai cel mai mare furnizor de asistență, ceea ce nu este adevărat.
Există o frustrare, pentru mine de neînțeles. Și în același timp, o negare totală a schimbărilor care se întâmplă, schimbărilor bune care se întâmplă în regiune.
Care ar fi pașii concreți prin care autoritățile Republicii Moldova ar putea contribui la schimbarea mentalității și viziunii în anumite regiuni, precum UTA Găgăuzia, la cea care ați făcut referire, sau chiar din unele raioane ale țării.
E nevoie să încurajăm apariția unei elite raționale, care renunță la limbajul extremist, limbajul populist, o elită care este rațională în abordări, dispusă să dialogheze, dispusă compromisului și dispusă să coopereze cu organele centrale.
Mă refer la oameni care nu sunt poate uniți suficient, dar oameni care se află în diferite funcții, fie că sunt primari, fie că sunt consilieri, fie că se află în domeniul academic sau în societatea civilă sau printre oamenii de afaceri, toți trebuie încurajați, trebuie ajutați să se manifeste și, de asemenea, să se asocieze, să aibă o voce, să fie tot mai vizibili.
De asemenea, trebuie să punem un accent mai mare pe tânăra generație. Să-i ajutăm să vorbească nu doar limba rusă, să vorbească, în primul rând, limba lor națională și, de asemenea, să vorbească și alte limbi: engleză, franceză, germană, pentru că, în momentul în care vorbești și o altă limbă străină decât limba rusă și propria limbă maternă, te informezi și din alte surse, ai acces la alte viziuni, ai posibilitatea să interacționezi cu alte medii intelectuale, culturale, politice. Ai posibilitatea să faci afaceri cu oameni de afaceri din alte state și regiuni.
Atunci când există experiență comună, se leagă și alte relații între oameni, între politicieni, între oameni de afaceri, între mediul cultural și astfel că e un punct de înțelegere între noi. Cu regret, în ultimii 30 de ani politicienii noștri din diferite guverne mai mult au exploatat realitățile din autonomia găgăuză în propriile lor lupte pentru beneficiul lor politic și au acordat o atenție tot mai mică pentru construirea unor astfel de punți de dialog între noi.
În contextul numeroaselor crize prin care a trecut Republica Moldova în ultimii ani, dar și a oportunităților reale de integrare europeană, cum ar putea fi menținută coeziunea socială și determinarea politică pentru a duce la bun sfârșit acest parcurs?
Este momentul să înțelegem că, dacă nu reușim acum, probabil nu vom mai reuși niciodată sau nu foarte curând. De aceea, e nevoie să lăsăm obiectele la o parte, ranchiunele, nemulțumirile și să cântărim foarte bine lucrurile. Să cântărim comparând realizările de astăzi cu realizările care au fost până în 2020. Sunt sigur că vom descoperi foarte multe lucruri pozitive care s-au întâmplat în Republica Moldova și se întâmplă în Republica Moldova.
Evident că nu toată lumea e mulțumită, dar și sfidările au fost foarte mari și sunt foarte mari. Nicio guvernare până în prezent nu a făcut față într-un timp atât de scurt la atâtea sfidări, atâtea crize.
Cu toate acestea, am reușit să facem față. Datorită eforturilor noastre de a primi refugiații ucraineni, prin asta demonstrând solidaritatea noastră europeană, empatia noastră, am reușit să cucerim inimile și mințile celor mai influenți politicieni din lume și din Europa.
Erau foarte multe voci, inclusiv state foarte apropiate nouă, care spuneau nu, doar Ucrainei oferim acest lucru, dar datorită faptului că noi am arătat acea solidaritate când am primit sute de mii de cetățeni ucraineni în Republica Moldova, asigurând hrană, transport, acoperiș și toată protecția necesară, datorită acestui efort pe care l-a făcut societatea, am obținut acea perspectivă de aderare la Uniunea Europeană și de acolo a început totul.
Acum e nevoie să avem un pic de înțelepciune matură și, din nou, un pic de răbdare și să facem tot posibilul ca tot ce am început, inclusiv în justiție, unde lumea spune bine, nu am reușit, dar s-au făcut mai multe decât s-a făcut în trecut, trebuie să continuăm, pas cu pas să facem schimbări și vă asigur că vom face schimbări.
Ce avantaje concrete poate obține Republica Moldova în timpul negocierilor cu UE, înainte de aderarea oficială, și cât de importantă este stabilitatea politică pentru a le menține?
Se vor face schimbări în Republica Moldova pentru că, pe măsură ce avansăm în negocierile noastre cu Uniunea Europeană, vom avea și deschiderea la diferite programe de asistență. Pentru că s-a schimbat metodologia de extindere a Uniunii Europene.
Dacă în trecut, când au aderat statele baltice, România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, aceste beneficii ale aderării erau oferite în momentul în care semnai acest acord de ratificare, și numai după ce intrai oficial în Uniunea Europeana ți se deschideau toate aceste programe, acum, pe măsură ce negociezi anumite capitole, se deschid programele destinate pentru aceste clustere.
Beneficiile vor veni pe măsură ce ne apropiem de momentul final, semnarea acestui acord. În momentul în care vom semna acel acord și va fi ratificat, foarte multe din beneficiile financiare, economice, comerciale, tehnologice, vor fi deja disponibile pentru noi. Mai ales că în 2028 vom avea acces la asistența de preaderare, iar toate aceste lucruri vor fi realizabile doar dacă noi trecem acest test al alegerilor parlamentare.
Dacă noi clacăm, nu reușim, am ratat și vom pierde câțiva ani buni, ne vom certa, vom asista la diferite jocuri politice, probabil crize pe care le-am mai văzut în trecut. Atunci când ne vom lămuri cu toate aceste crize, Uniunea Europeană ne va spune: „Scuzați, timpul a trecut, avem alte priorități acum”.
Vă mulțumesc foarte pentru timpul acordat.
Și eu vă mulțumesc.
Interviu de Irina Boțu, IPN