După ce aproape toate rezultatele au fost anunțate, partidul președintei Maia Sandu urma să își păstreze majoritatea în parlament după un vot considerat drept o confruntare între Europa și Rusia
THE NEW YORK TIMES (SUA), 29 septembrie 2025 – După niște alegeri extrem de încordate, marcate de amestecul rușilor, rezultatele preliminare arătau că partidul proeuropean din Moldova a obținut o victorie care i-ar permite să-și păstreze majoritatea în parlament după un scrutin care, în opinia multor observatori, a reprezentat cea mai importantă campanie electorală din istoria recentă a țării.
Victoria, care rămâne încă să fie oficializată de comisia electorală a țării, ar putea impulsiona și mai mult candidatura Moldovei în vederea aderării la Uniunea Europeană. Această perspectivă ar fi fost amenințată în cazul în care partidele aliniate Rusiei ar fi obținut niște rezultate remarcabile în cursa electorală.
Alegerile au căpătat importanță pe plan internațional, deși Moldova este o țară mică, având 2,4 milioane de locuitori. ‚Strivită’ între România și Ucraina, ea are o importanță strategică, dată fiind continuarea războiului din Ucraina. Votul a devenit totodată și un referendum al Europei împotriva Rusiei, moldovenii trebuind să aleagă ce viitor vor îmbrățișa.
Așteptata victorie a partidului pro-UE, Partidul Acțiune și Solidaritate, a semnalat totodată că problemele interne ale țării, combustibilul scump și sărăcia extrem de răspândită, nu i-au îndepărtat ambițiile.
În general, până luni dimineață, aproape toate voturile din Moldova au fost numărate, după cum a arătat portalul de monitorizare al guvernului. Cu puțin peste 50%, voturile s-au îndreptat spre partidul Maiei Sandu. Procentul a reprezentat un avans solid în fața celuilalt mare partid, Blocul Electoral Patriotic, filorus, care a obținut 24% din voturi.
Din cauza modului în care funcționează sistemul electoral moldovean, rezultatul ar urma să îi asigure partidului proeuropean peste jumătate din cele 101 fotolii din parlamentul Moldovei.
Alegerile survin într-un moment extrem de important pentru geopolitica țării. Moldova este o fostă republică sovietică în vechi relații istorice cu Rusia, dar, în ultimii ai, ea s-a apropiat mai mult de Uniunea Europeană.
În 2020, Maia Sandu a fost aleasă președintă.
Apoi, începând din anul 2022, după invazia totală a Rusiei în Ucraina, apropierea mai mare a țării de Europa le-a părut multor moldoveni drept cea mai bună cale de a evita o viitoare dominație a Moscovei. Țara a depus cerere de aderare la UE, iar, în octombrie trecut, un referendum a înscris aderarea ei în Constituția Moldovei.
Dar alegătorii au aprobat acest demers la limită, cu un procent de numai 50,4% contra unui procent de 49,5%. Această victorie pe muchie de cuțit arăta că partidul dnei Sandu risca să piardă teren în urma actualelor alegeri.
Partidele filoruse au mizat pe probleme legate de securitate și suveranitate. Ele au avertizat că partidul dnei Sandu risca să atragă Moldova într-un conflict cu Rusia, că apropierea de Uniunea Europeană ar submina identitatea Moldovei și că partidul de guvernământ încalcă principiile familiei tradiționale. Ele au invocat și majorarea unor prețuri, în special a celor legate de combustibil.
Asemenea mesaje au atras o serie de alegători.
Palina Velimbovskaia, o contabilă în vârstă de 62 de ani, s-a declarat îngrijorată de faptul că Uniunea Europeană ar putea provoca un război în care ar fi atrasă și Moldova. Aflată în fața unei secții de votare dintr-un cartier din Chișinău, capitala țării, ea a calificat partidul dnei Sandu drept o „dictatură”.
Afirmațiile sale au reluat mesaje exprimate de altfel pe multe afișe electorale aparținând partidelor filoruse.
Potrivit declarațiilor partidului dnei Sandu, Rusia a căutat să schimbe rezultatele investind sute de milioane de dolari în cumpărarea unor alegători și lansând o amplă campanie de dezinformare. Niște false videoclipuri de pe YouTube sugerau că dna Sandu ar fi implicată în niște așa-zise scandaluri. Au circulat și false zvonuri legate de trucarea alegerilor.
Duminică, în timp ce alegătorii mergeau să voteze, guvernul a anunțat atacuri informatice asupra sistemelor electorale și false amenințări cu bombe la secții de votare din străinătate, în orașe precum Roma, Bruxelles, București – România și Asheville, un oraș din statul american Carolina de Nord. Diaspora moldovenească din țările occidentale reprezintă o sursă importantă de sprijin pentru politicienii pro-europeni.
Poliția a anunțat reținerea a trei persoane care ar fi urmat să provoace haos la un protest organizat după alegeri și care aveau în mașina lor „explozibil și produse incendiare”.
Președinta executivului european, Ursula von der Leyen, a salutat evenimentul în mediile de socializare.
„Ușa noastră este deschisă”, a scris ea. „Iar noi vă vom fi alături la fiecare pas”.
În decursul campaniei sale electorale, partidul dnei Sandu a subliniat că, în Moldova, Rusia este un factor destabilizator, subliniind totodată că o apropiere de Rusia ar pune Moldova în fața unei trădări.
„Moldova e în pericol”, declara dna Sandu duminică, în fața unei secții de vot din Chișinău, înconjurată de jurnaliști. „Rusia poate face mult rău. Ea vrea să ne controleze ca să ne folosească împotriva altor state”.
Dat fiind statutul său de țară candidată, Moldova beneficiază deja de sprijinul financiar al Uniunii Europene. Iar relațiile sale cu UE au devenit cu atât mai importante cu cât Statele Unite încep să se retragă din regiune, Administrația Trump tăind ajutorul acordat străinătății.
Dar țara continuă să se izbească de grave probleme, printre acestea numărându-se o creștere economică extrem de slabă. Unu din trei oameni trăiește în sărăcie. Or, deși calitatea de membră a UE i-ar aduce beneficii economice pe termen lung, aderarea necesită niște etape – printre care respectarea calității produselor și niște reguli comerciale – or, ele pot fi greu de parcurs.
Mai mulți alegători observau că, în Moldova, discursul politic poate duce la vrajbă.
„În prezent, este mult mai dur în favoarea Rusiei”, observa, duminică, Angelina Zubac, fostă contabilă în vârstă de 61 de ani, în timp ce intra în secția de votare, ea calificând scrutinul ca fiind de importanță crucială.
Ea se temea că dacă forțele filoruse ar câștiga teren, iar aderarea la UE ar eșua, „Moldova ar stagna și s-ar întoarce cu 40 de ani în urmă”.
Venită și ea să-și exprime votul, Valentina Hamuraru, pensionară în vârstă de 68 de ani, și-a exprimat temeri similare.
„Teama mea cea mai mare este că pierdem ceea ce am câștigat până acum: libertatea”, spune ea.
Articol de Jeanna Smialek (a colaborat Ruxanda Spatari)
