Oleg Chiseliov, Cotidianul.md, 17 noiembrie 2025
Decizia președintelui polonez Karol Nawrocki de a solicita Tribunalului Constituțional interzicerea Partidului Comunist Polonez (KPP) a generat un val de dezbateri în Europa Centrală și de Est. Polonia invocă „promovarea metodelor totalitare” și o ideologie incompatibilă cu ordinea constituțională modernă. Întrebarea firească este: ar putea Republica Moldova aplica un model similar?
Pentru a răspunde, trebuie analizate trei elemente: cadrul legal polonez, Statutul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), noile decizii ale Parlamentului privind Rusia ca stat agresor și contextul de securitate 2024-2034.
Ce face Polonia?
Polonia a introdus în 2023 sancțiuni penale pentru promovarea publică a ideologiei comuniste sau a simbolurilor sale. Pe acest temei, președintele Nawrocki a solicitat dizolvarea KPP, argumentând că partidul: ar promova „metode totalitare”, ar legitima violența politică, ar încălca ordinea constituțională.
Deși KPP nu are niciun loc în Parlament, Senat, Parlamentul European sau consiliile regionale, legislația permite dizolvarea unui partid independent de rezultatul electoral, dacă programul sau acțiunile sale contravin Constituției.
Ce prevede Statutul PCRM ?
Statutul PCRM definește partidul drept succesor de drept al Partidului Comunist al Moldovei, moștenitor al ideilor și tradițiilor acestuia. Documentul:
- invocă deschis moștenirea ideologică marxist-leninistă,
- promovează „dezvoltarea moștenirii ideologice a comunismului” și „aplicarea creativă a teoriei marxist-leniniste”,
- păstrează simbolurile sovietice: secera, ciocanul, drapelul roșu, imnul „Internaționala”,
- proclamă rolul „de avangardă” în politici publice,
- își asumă dreptul de a difuza materiale de „propagandă și agitație”.
Aceste elemente sunt, în mod evident, incompatibile cu legislația poloneză, care interzice explicit: promovarea simbolurilor comuniste, justificarea comunismului, revendicarea tradițiilor instituțiilor totalitare.
În Moldova, însă, legislația nu interzice aceste simboluri și nu definește comunismul ca totalitarism ilegal, așa cum o fac Polonia, statele baltice, Ucraina sau Georgia.
Cu alte cuvinte, în Polonia, Statutul PCRM ar fi ilegal, în Moldova însă, el rămâne legal.
Contextul de securitate al Republicii Moldova
O schimbare majoră a contextului politic o reprezintă Strategia Națională de Apărare 2024-2034, adoptată de Parlament pe 26 decembrie.
Documentul:
- califică Federația Rusă drept stat agresor,
- afirmă că Rusia desfășoară operațiuni hibride, inclusiv cumpărare de voturi,
- subliniază prezența ilegală a trupelor ruse în Transnistria,
- cere consolidarea cooperării cu România, UE și NATO,
- cere creșterea cheltuielilor de apărare.
Această strategie introduce o nouă realitate: Republica Moldova se află într-un context de securitate influențat direct de acțiunile Federației Ruse.
În acest cadru, devine important faptul că Statutul PCRM:
- vorbește despre „relații frățești cu popoarele CSI”, inclusiv cu Rusia
- păstrează simbolistica sovietică, asociată istoric cu expansiunea rusă,
- o parte din liderii săi critică poziția statului privind relațiile cu Rusia.
Astfel, apare o întrebare esențială: este această ideologie compatibilă cu noul cadru strategic al Republicii Moldova, în care Rusia este considerată risc major la securitate?
Nu este o întrebare despre interzicerea unui partid, ci despre compatibilitatea dintre poziția sa ideologică și interesele de securitate ale statului.
Poate Moldova, legal, să aplice modelul polonez?
NU… în forma actuală a legislației.
Republica Moldova nu are: o lege de condamnare a comunismului, norme privind interzicerea simbolurilor totalitare, prevederi împotriva promovării ideologiei comuniste.
În schimb, are o Constituție care: garantează pluralismul politic, nu limitează ideologiile decât dacă instigă la violență, ură sau subminare a statului.
Poate Moldova adopta în viitor un model similar?
DA, dacă apar motive de securitate sau juridice clare.
Republica Moldova ar putea adopta o legislație asemănătoare doar dacă:
- Parlamentul ar introduce o lege care definește comunismul (perioada sovietică) drept ideologie totalitară.
- Constituția ar fi amendată pentru a interzice simbolurile totalitarismelor.
- Ar exista dovezi clare că un partid ajută, finanțează sau promovează interesele unui stat agresor (aici ar fi cazul mai multor partide).
În contextul actual, cu:
- Rusia desemnată agresor,
- operațiuni hibride active,
- tentative de cumpărare masivă de voturi,
- finanțări externe ilicite,
- „interpuși locali” folosiți ca vectori de influență,
statul ar putea, în viitor, adopta o legislație mai strictă pe securitate, dar aceasta trebuie să fie compatibilă cu democrația, nu să devină instrument politic.
Astfel, întrebarea reală nu este dacă PCRM trebuie interzis, ci – cum armonizează Republica Moldova pluralismul politic cu necesitatea de a-și proteja securitatea națională într-un context de agresiune hibridă?
Polonia a dat un răspuns radical. Moldova încă își caută propriul echilibru.
