Șerban-Dimitrie Sturdza: Drepturile românilor din Serbia trebuie să fie o prioritate pe agenda extinderii europene!
Europarlamentarul român, Șerban-Dimitrie Sturdza, a adresat, la 8 ianuariea.c., o scrisoare oficială Comisarului European pentru Vecinătate și Extindere, Marta Kós, având ca obiectiv necesitatea înregistrării de către Serbia a unor progrese tangibile și durabile privind aplicarea acquis-ului comunitar și a standardelor europene în domeniul drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, cu referire specială la cazul minorității naționale din Serbia de Răsărit.
Vă prezentăm mai jos textul scrisorii.
Șerban-Dimitrie Sturdza
Membru al Parlamentului European
Bruxelles, 8 ianuarie 2025
CĂTRE: Dna Marta KOS
Comisar european pentru vecinătate și extindere
Obiectul scrisorii: Necesitatea înregistrării de către Serbia a unor progrese tangibile și durabile privind aplicarea acquis-ului comunitar și a standardelor europene în domeniul drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, cu referire specială la cazul minorității naționale române din Serbia de Răsărit.
Stimată doamnă Comisar,
Republica Serbia a primit statutul de țară candidată la aderare în martie 2012. În conformitate cu decizia Consiliului European din iunie 2013 de a deschide negocierile de aderare cu Serbia, Consiliul a adoptat în decembrie 2013 cadrul de negociere. Negocierile de aderare UE-Serbia au început în ianuarie 2014. Până acum au fost deschise 22 din cele 35 de capitole de negociere.
Minoritatea națională română din Serbia este una dintre cele mai numeroase din această țară, alături de minoritatea națională maghiară. Românii din Serbia locuiesc atât în nordul Dunării, în Provincia Autonomă Voievodina, unde se bucură de toate drepturile rezervate minorităților, cât și în Sudul Dunării, în văile râurilor Morava, Timoc și Dunărea, unde nu se pot bucura de aceleași drepturi ca și românii din Voievodina.
Minoritatea română din Republica Serbia înregistrează o prezență semnificativă în 241 de localități, distribuite geografic astfel:
· 202 localități în Serbia de Răsărit (văile Timocului, Dunării și Moravei), dintre care 154 de localități preponderent românești și 48 de localități mixte (româno-sârbești);
· 39 de localități preponderent românești sau mixte în Provincia Autonomă Voievodina.
Minoritatea română din Serbia este estimată la circa 330 000 de persoane, distribuite geografic aproximativ astfel:
· circa 300 000 în Serbia de Răsărit (cca 90,1% din total), care se autoidentifică în limba maternă ca români, iar în limba sârbă sunt numiți „vlahi”;
· circa 30 000 în Provincia Autonomă Voievodina (cca 90,9% din total), care se autoidentifică în limba maternă ca români, iar în limba sârbă sunt numiți cu același termen – români.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția nr. 1632 (2008) cu privire la situația minorităților naționale din Voievodina și a minorității etnice române din Serbia. Prin acest document, APCE a invitat autoritățile competente ale Republicii Serbia, între altele:
– să suprime diferențele regionale existente în termeni de garantare efectivă a drepturilor minorităților (în special privind folosirea limbilor minoritare în administrație, învățământ în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând plenar în operă, pe întregul său teritoriu, legislația existentă în această materie;
– să ia măsurile necesare pentru a le facilita vlahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (în văile Timocului, Moravei și Dunării) accesul la învățământ, la mass-media și la administrație publică în limba lor maternă, și de a le oferi mijloacele pentru a-și ține serviciile religioase în această limbă;
– să identifice și să aplice soluții tehnice care să le permită persoanelor din estul Serbiei să recepționeze emisiunile în limba română emise în Voievodina.
Constat cu regret că Republica Serbia, în ultimii 16 ani, nu s-a conformat cererilor Consiliului Europei cuprinse în Rezoluția nr. 1632 (2008) adoptată de APCE.
Astfel, Episcopia Daciei Felix a Bisericii Ortodoxe Române poate desfășura activități în mod legal doar în Nordul Dunării, întrucât autoritățile guvernamentale sârbe practică în continuare diferența de tratament regional a cetățenilor și refuză să recunoască Vicariatul Ortodox Român al Timocului, înființat de Episcopia Daciei Felix în anul 2012. Aceste diferențe de tratament sunt explicate de autoritățile sârbe prin „normele canonice ale Bisericii Ortodoxe Sârbe”, fapt ce nu poate fi acceptat din perspectiva normelor și standardelor europene în materie de minorități și libertate religioasă. Legislația sârbă privind cultele religioase și practicile guvernamentale în domeniu rămân astfel neeuroconforme.
De asemenea, constat că autoritățile guvernamentale sârbe nu au întreprins nimic pentru ca emisiunile de radio și televiziune în limba română realizate și difuzate în Provincia Autonomă Voievodina, unde locuiesc mai puțin de 10% dintre membrii minorității române, să fie difuzate și în partea de răsărit a țării (văile Timocului, Dunării și Moravei), unde locuiesc peste 90% dintre membrii minorității naționale române.
Faptul că în Serbia de Răsărit (văile Timocului, Dunării și Moravei) nu există nicio instituție de învățământ în limba română este unul bine cunoscut.
În legătură cu problematica minorității naționale române din Serbia de Răsărit doresc să vă aduc în atenție și chestiunea implicațiilor nefaste asupra minorității înrudite române pe care le are intervenția economică a companiei chineze Zi-Jin. Am fost sesizat de către Partidul Neamului Românesc din Serbia care ne-a transmis un Protest privind extinderea ilegală și necontrolată a carierelor miniere și încălcarea Constituției Serbiei și a legilor în procesul de expropriere a terenurilor de către compania Zi-Jin. Pentru conformitate, alăturăm la prezenta textul Protestului în limba engleză (14 pagini).
Apreciez faptul că aspectele legate de minoritățile naționale și protecția mediului au făcut, de principiu, obiectul Raportului (Documentului de lucru al Staff-ului Comisiei) privind Serbia pe anul 2022 și 2023.
În calitate de membru al Parlamentului European ales din partea României sunt preocupat îndeaproape de situația culturală și identitară dificilă a minorității naționale române înrudite din Republica Serbia.
Consider că în procesul de negociere cu Serbia, Comisia Europeană trebuie să insiste asupra necesității ca acest stat candidat la aderare să se conformeze standardelor și normelor europene în domeniul drepturilor fundamentale ale omului, mai cu seamă a celor privind minoritățile naționale, inclusiv dreptul la un mediu ambiant curat și eliminarea oricărui risc de strămutare forțată.
Sunt de părere că, din această perspectivă, situația minorității naționale române din Serbia de Răsărit va trebui examinată în cadrul negocierilor pe marginea capitolelor 20 „Politica privind întreprinderile și industria”, 23 „Justiție și drepturi fundamentale”, 26 „Educație și cultură” (închis provizoriu) din clusterul 1, precum și a capitolului 27 „Mediu și schimbări climatice” din clusterul 4.
Intervin respectuos în acest sens și exprim convingerea că aspectele pe care vi le-am sesizat prin prezenta vor face obiectul preocupării Comisiei, precum și al condiționărilor rezonabile care să conducă la un cadru legislativ și la practici euroconforme în Serbia.
Consider că instituțiile Uniunii Europene trebuie să reacționeze prompt și adecvat la gama de probleme menționate aici, având în vedere candidatura Serbiei la aderare și privilegiile acordate în acest sens. Respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților naționale, trebuie să fie o condiție sine qua non pusă Serbiei în procesul de aderare la UE.
Aș fi bucuros dacă am putea discuta aspectele abordate în această scrisoare în cadrul unei întrevederi la biroul dumneavoastră, într-un timp pe care îl veți găsi potrivit. În acest sens, atât eu, cât și echipa mea de consilieri vă stăm la dispoziție pentru orice alte informații suplimentare, precizări sau detalii.
Vă rog, stimată doamnă Comisar Marta Kos, să primiți asigurarea deplinei mele considerații.
Șerban-Dimitrie STURDZA,
Membru al Parlamentului European