Duminică, 26 octombrie 2025, România a sărbătorit centenarul Patriarhiei Române prin sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, cel mai mare edificiu de cult ortodox din lume. Evenimentul simbolizează unitatea spirituală a românilor de pretutindeni și rolul Bisericii ca factor identitar. Din punct de vedere istoric, instituționalizarea Patriarhiei Române în 1925 a fost o etapă naturală în formarea statului român modern. În 1865, Mitropolitul Nifon Rusailă a devenit primul mitropolit primat al României, iar în 1925 funcția a fost transformată în cea de patriarh, simbol al independenței Bisericii Române în granițele recunoscute la Versailles. Ce a însemnat acest lucru pentru Basarabia?
După 106 ani de administrație țaristă care limitase utilizarea limbii române în biserică, Arhiepiscopia Chișinăului a fost ridicată la rang de Mitropolie, creând Mitropolia Basarabiei, iar clericul Gurie Grosu a devenit primul mitropolit al Basarabiei, consolidând legăturile religioase și culturale dintre noua provincie și restul României. În această perioadă, concomitent cu standardizarea educației și reformele administrative, biserica a jucat un rol civilizațional pentru populația locală.
În 1940, Uniunea Sovietică, succesoarea Rusiei țariste, a ocupat Basarabia, persecutând clerul ortodox și inclusiv pe basarabeni. Un exemplu al acestei prigoane a fost deportarea preotului Alexandru Baltagă, care a murit în exil. În perioada sovietică, multe biserici și mănăstiri au fost închise, rămânând active doar 385 din cele aproximativ 900 existente în 1944, iar Biserica din Basarabia a fost încorporată în cadrul Patriarhiei Moscovei. Cu toate acestea, BOR nu a recunoscut niciodată această trecere, păstrând memoria canonică a Mitropoliei sale istorice.
După proclamarea independenței Republicii Moldova în 1991, clerul și credincioșii au inițiat revenirea la jurisdicția BOR. În 1992, Mitropolia Basarabiei a fost reactivată și recunoscută oficial ca mitropolie autonomă în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Recunoașterea juridică a Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova a constituit o etapă dificilă, marcată de dispute cu structurile ecleziale subordonate Patriarhiei Moscovei. În 2001, Guvernul de la Chișinău a încercat să confere Mitropoliei Moldovei, „parte inseparabilă a trupului bisericesc rus”, statutul de succesoare de drept a Mitropoliei Basarabiei, fapt ulterior anulat de Curtea Supremă de Justiție în februarie 2004.
Disputa dintre Mitropolia Moldovei, parte a Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, rămâne nerezolvată până în prezent. Cu toate acestea, implicarea BOR a contribuit semnificativ la păstrarea elementului românesc pe teritoriul Republicii Moldova, având totodată și o contribuție socială importantă. Asociația „Diaconia”, structură a Mitropoliei Basarabiei, desfășoară proiecte pentru copii, bătrâni și familii vulnerabile. În raportul pentru anul 2024, asociația a implicat peste 1000 de voluntari, sprijinind 73.216 beneficiari din 64 de comunități. Programul „În Brațele Mamei” a oferit asistență complexă pentru 25 de cupluri mamă-copil în Centrul Maternal și 12 cupluri în comunitate, iar 180 de familii în criză temporară au beneficiat de suport.
Centrul Multifuncțional „Sfânta Ana” a răspuns nevoilor familiilor vulnerabile și refugiaților, ajutând 2.023 persoane, dintre care 345 au primit consiliere psihologică, 90 consiliere juridică, 429 femei refugiate au participat la ateliere, 437 au beneficiat de consiliere vocațională, 1.600 familii refugiate și 211 familii din Moldova au primit ajutor material. În cadrul programului Tineret și Voluntariat, Cantina Socială Mobilă „Aproape de Aproapele” a distribuit 34.500 de prânzuri calde prin implicarea a 30 de voluntari, oferind sprijin pentru persoanele în nevoie.
Astfel, prezența Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova depășește dimensiunea religioasă. Aceasta reprezintă atât partea spirituală a societății basarabene, cât și apără cultura ecleziastică românească în pofida provocărilor autorităților bisericești subordonate Moscovei, fiind totodată relevantă și în contextul războiului identitar purtat de Federația Rusă în Republica Moldova. Pe termen lung, prezența BOR în Republica Moldova contribuie la consolidarea identității naționale românești, legând tradiția istorică a Basarabiei de Biserica Română contemporană și susținând educația și formarea generațiilor viitoare. Astfel, centenarul Patriarhiei Române, ce a fost celebrat în această duminică, a constituit un prilej de comemorare a misiunii istorice a BOR de a păstra unitatea culturală și spirituală a tuturor românilor, inclusiv a celor din Republica Moldova.
(Oleg Onea ,Cotidianul.md, 27 octombrie 2025)
