La 28 iunie 2025, la Palatul Republicii din Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei, organizat de Consiliul Memoriei. Scopul congresului este de a consolida cultura memoriei în Republica Moldova, în concordanță cu valorile europene ale adevărului istoric, demnității umane și democrației.
La eveniment au participat cercetători, victime ale represiunilor politice sovietice, preoți, profesori, reprezentanți ai autorităților publice locale, angajați ai muzeelor. Au fost prezenți și premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu, ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun, ministrul Culturii Sergiu Prodan, Excelența Sa Ambasadorul Ucrainei în R. Moldova, Paun Rohovei.
Rezoluția primului Congres Național al Memoriei, care vizează dezvoltarea și promovarea culturii memoriei în Republica Moldova, a fost prezentată de conferențiarul universitar doctor Virgiliu Bîrlădeanu, șeful Secției Istorie Contemporană din cadrul Institutului de Istorie al USM.
„Noi, participanții Congresului Național al Memoriei, supraviețuitori și descendenți ai victimelor deportărilor și represiunilor politice, cercetători, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor publice centrale, ai muzeelor și organizațiilor neguvernamentale, reuniți la Chișinău într-o zi de profundă semnificație istorică pentru Republica Moldova, adoptăm prezenta rezoluție în spiritul solidarității civice, al adevărului istoric și al consolidării unei culturi democratice a memoriei.
Congresul s-a desfășurat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Universității de Stat din Moldova și a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, cu participarea Consiliului Memoriei, constituit în februarie 2025, pentru consolidarea eforturilor din domeniul memorial și al justiției istorice.
Evenimentul a beneficiat de sprijinul unor parteneri naționali și internaționali, inclusiv instituții muzeale, academice și civice, care promovează memoria victimelor totalitarismului comunist în Republica Moldova.
Congresul a fost convocat într-un moment decisiv pentru politicile memoriale din Republica Moldova. Odată cu adoptarea de către Guvern a Planului de Acțiuni pentru anii 2025–2028, privind promovarea culturii memoriei victimelor represiunii politice comise de regimul totalitar comunist în perioada 1917–1989, are loc o premieră istorică în asumarea instituțională a responsabilității față de trecutul traumatic.
În acest context, Congresul a avut ca obiectiv prioritar consolidarea unei platforme durabile de dialog și colaborare, reunind supraviețuitorii și descendenții victimelor cu actorii instituționali, civici și academici implicați în procesul de documentare, transmitere și valorificare a memoriei istorice, ca fundament al unui viitor democratic și solidar.
În acest sens, constatăm următoarele:
– Cultura memoriei victimelor regimului comunist este o componentă esențială a identității democratice și a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. În lipsa unei asumări colective a trecutului traumatic, există riscul relativizării crimelor totalitare, al instrumentalizării politice a memoriei și al degradării valorilor fundamentale ale umanității.
– În contextul intensificării războiului informațional și al propagandei hibride, memoria istorică este tot mai des transformată într-un instrument de manipulare și destabilizare, devenind un câmp de luptă ideologică, utilizat de actori ostili pentru a submina suveranitatea, coeziunea internă și parcursul european al Republicii Moldova.
– În ciuda eforturilor sporadice din ultimele decenii, supraviețuitorii și urmașii victimelor represiunilor continuă să se confrunte cu lipsa de sprijin public și cu un acces limitat la justiție. Accesul insuficient al publicului – în special al tinerei generații – la informații obiective despre represiunea sovietică evidențiază necesitatea unei reforme, a integrării educației memoriale în procesul de învățământ și a dezvoltării unor proiecte culturale participative, menite să cultive o memorie lucidă și responsabilă.
În lumina celor expuse, participanții la primul Congres Național al Memoriei:
– Susțin ferm implementarea integrală a Planului de Acțiuni 2025–2028, considerându-l un angajament strategic al statului pentru cultivarea memoriei colective și o recunoaștere oficială a suferințelor îndurate de victimele represiunilor comise în perioada anilor 1917–1989.
– Solicită Guvernului Republicii Moldova să asigure resursele bugetare necesare desfășurării activităților prevăzute în plan, în special pentru cercetare, educație și edificarea memorialelor locale.
– Cer inițierea unui demers legislativ privind incriminarea negării și contestării în public a crimelor regimului totalitar comunist, ori a efectelor acestuia.
– Solicită Parlamentului evaluarea ex-post a Legii nr. 1225/1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, în scopul modernizării cadrului juridic și extinderii drepturilor celor afectați.
– Recomandă crearea unei instituții naționale dedicate memoriei victimelor regimului totalitar comunist, cu rol de coordonare în cercetare, arhivare, educație și sprijin comunitar, inclusiv juridic.
– Încurajează dezvoltarea unei rețele naționale a locurilor memoriei, care să includă gările de unde au pornit eșaloanele cu deportați în Siberia și Kazahstan, edificiile fostelor închisori comuniste, gropile comune din locurile execuțiilor, troițele înălțate victimelor deportărilor, foametei și represiunilor politice, precum și memoriale în amintirea luptătorilor din rezistența anticomunistă – repere ale durerii colective și ale solidarității istorice.
– Se angajează să continue documentarea și transmiterea memoriei istorice pentru noile generații, să colaboreze instituțional și civic în elaborarea de politici culturale, educaționale și legislative, care consolidează cultura memoriei.
– Să vegheze asupra apărării demnității celor persecutați și asupra valorilor democratice, considerate fundamentale.
Memoria victimelor represiunilor politice din Republica Moldova nu aparține trecutului, ci viitorului! Fără o înțelegere critică și empatică a acestei pagini tragice din istorie, nu poate exista reconciliere, justiție sau progres autentic. Rezoluția Primului Congres Național al Memoriei este o expresie a voinței colective de a transforma suferința în cunoaștere, neuitarea în responsabilitate, iar comemorarea în demnitate națională. Vă mulțumesc!”
Congresul a fost organizat la inițiativa Consiliului Memoriei și beneficiază de sprijinul mai multor parteneri și organizații din domeniul cercetării, educației și memoriei colective, printre care: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, Asociația Obștească Centrul de Excelență Institutul „Pro Memoria”, Muzeul de Istorie a Satului Avdarma, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, Asociația „Genesis”, Asociația Obștească „Promo-LEX” și Agenția pentru Știință și Memorie Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova.