Republica Moldova continuă finalizarea demersurilor juridice și politice necesare pentru a se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI) condusă de Rusia. Decizia nu marchează doar părăsirea unei organizații internaționale, ci și sfârșitul unei desprinderi geopolitice de lungă durată. Cercetătorul senior al Institutului de Afaceri Extern din Ungaria și fost diplomat, Mátyás Szilágyi, a vorbit pentru ziarul ungar „Magyar Nemzet” despre contextul strategic al procesului, riscurile apropierii de Uniunea Europeană și pericolele escaladării conflictului transnistrean.
MAGYAR NEMZET (Ungaria), 27 ianuarie – Republica Moldova continuă formalitățile necesare pentru finalizarea retragerii sale din Comunitatea Statelor Independente (CSI) condusă de Rusia, formată după prăbușirea Uniunii Sovietice, a declarat săptămâna aceasta ministrul de externe, Mihai Popșoi.
Președinta pro-europeană Maia Sandu, care pledează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului, a condamnat invazia Rusiei în Ucraina și a acuzat Kremlinul că încearcă să-i răstoarne guvernul.
Retragerea din CSI: încheierea juridică a unui proces geopolitic
Semnificația deciziei Republicii Moldova nu poate fi interpretată, pur și simplu, ca un act administrativ.
Inițiativa conducerii Republicii Moldova de a se retrage din CSI, respectiv din Comunitatea Statelor Independente, reprezintă formalizarea, finalizarea și manifestarea juridică internațională a unui proces geopolitic care s-a conturat treptat în ultimul deceniu și jumătate, și care s-a accelerat semnificativ în urma izbucnirii războiului ruso-ucrainean din 2022. Acest demers nu mai trasează o nouă direcție, ci mai degrabă sfârșitul unei distanțări strategice de lungă durată, a declarat expertul ungar pentru „Magyar Nemzet”, subliniind: Astfel, Republica Moldova face o declarație politică fără echivoc.
„Este cu siguranță o mișcare geopolitică importantă prin care Republica Moldova declară oficial că se retrage definitiv – similar Georgiei și Ucrainei – din spațiul geopolitic post-sovietic aflat sub controlul și influența strategică a Rusiei. Acesta nu este doar un mesaj politic către Moscova, ci și un angajament clar față de aliații occidentali”, a adăugat Mátyás Szilágyi.
Legislație, acorduri, agendă juridică
Expertul a mai spus că procesul de retragere se desfășoară în fundal de ceva vreme.
Dintr-un total de 283 de acorduri legate de CSI, Chișinăul a reziliat deja 71 în ultimii ani și a propus în mod oficial rezilierea altor 60 de documente, în timp ce 152 de acorduri sunt în prezent în vigoare formal. Ceea ce arată clar că retragerea nu este o decizie bruscă, ci un proces gradual, structurat în mod conștient.
Agenda juridică a deciziei este, de asemenea, fără echivoc
Parlamentul Republicii Moldova urmează să decidă asupra încetării documentelor de bază, în februarie 2026, după care va urma notificarea oficială către CSI, iar retragerea efectivă a Republicii Moldova din organizație va intra în vigoare la douăsprezece luni de la notificare, a subliniat expertul ungar.
Dependența energetică și realitățile militare
Potrivit expertului, mediul geopolitic a plasat Moldova pe un teren forțat.
În urma izbucnirii războiului ruso-ucrainean s-au produs schimbări geopolitice și economice reale în regiune, care au eliminat practic spațiul de manevră anterior al Republicii Moldova. Un anumit grad de izolare terestră a Federației Ruse și transformarea Ucrainei într-un adversar au făcut imposibilă menținerea prezenței militare și politice a Rusiei în regiune.
Acest lucru este valabil mai ales pentru Transnistria
Expertul a declarat: „A devenit practic imposibil să se ajungă în Republica Moldovenească Nistreană, susținută de Rusia și nerecunoscută la nivel internațional, prin teritoriul Ucrainei sau pe calea aerului prin aeroportul internațional din Chișinău, pentru a aproviziona și a oferi sprijin militar forței militare ruse de aproximativ 1.500 de militari staționate acolo.
Moldova: Riscul politic al călătoriilor fără vize
Potrivit lui Mátyás Szilágyi, una dintre cele mai grave consecințe politice interne ale retragerii Republicii Moldova din CSI ar putea fi situația lucrătorilor moldoveni care lucrează în străinătate.
Una dintre problemele cardinale ale ieșirii din CSI este situația viitoare a acordului de renunțare la vize dintre Rusia și Republica Moldova. Acesta prezintă pericole politice serioase în cazul în care din cauza încetării acordului va deveni insuportabilă situația celor aproximativ 700.000 de cetățeni moldoveni care lucrează în prezent pe teritoriului Federației Ruse, a subliniat expertul, care a adăugat: Întoarcerea bruscă a unui număr atât de mare de persoane ar putea submina rapid stabilitatea politică a Guvernului moldovean, motiv pentru care Chișinăul se străduiește cu orice preț să ajungă la o soluție de compromis cu Moscova – dar întrebarea este dacă acest lucru este realist, având în vedere relațiile actuale moldo-ruse, extrem de deteriorate.
Aderarea la UE: o decizie politică, nu o chestiune tehnică
Potrivit lui Mátyás Szilágyi, integrarea Republicii Moldova în UE este în mod fundamental un proiect geopolitic. Președintele pro-uniune a Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că ar susține unificarea țării cu România, la un posibil referendum. Potrivit șefului statului, această mișcare ar putea contribui la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova față de presiunea tot mai mari venită din partea Rusiei.
Aderarea planificată a Ucrainei și Moldovei la UE este tratată de Bruxelles în primul rând ca o necesitate geopolitică menită să restricționeze Rusia. În acest sens, natura acestui proces de aderare este fundamental diferită de integrarea îndelungată a statelor din Balcanii de Vest, care se bazează în principal pe pregătire economică și socială, a mai subliniat expertul.
Risc de escaladare în regiune
Transnistria este cel mai mare câmp minat geopolitic. Potrivit expertului, conflictul înghețat rămâne o problemă cheie.
Conflictul transnistrean, care există din 1992, servește în mod clar la proiectarea influenței rusești asupra regiunii și reprezintă un obstacol fundamental în calea orientării occidentale a Republicii Moldova, a integrării în UE și a oricărei posibile apropieri de NATO.
Riscul suprem este escaladarea conflictului
Este clar că extinderea conflictului geopolitic dintre Occident și Rusia asupra Republicii Moldova reprezintă un factor de risc semnificativ de escaladare. Reintegrarea forțată a Transnistriei, apropierea de NATO sau propunerea deschisă de unificare cu România sunt toate pași provocatori care ar putea avea consecințe grave.
Riscul unei escaladări a războiului care să implice Republica Moldova este constant prezent datorită existenței conjugate a factorilor menționați mai sus, a conchis Mátyás Szilágyi.
Traducerea: Rozália Gănciulescu/RADOR RADIO ROMÂNIA/rganciu/fmatei
