G4media.ro, 19 aug. 2026
Analiză în Italia despre posibila unire dintre România și Republica Moldova: ”Au în comun limba și cultura” / Un obstacol ar putea fi Transnistria și Găgăuzia, ”dar nu e insurmontabil”
Treccani, una din cele mai importante instituții de cultură din Italia, cunoscută datorită publicării celei mai faimoase și prestigioase enciclopedii în limba italiană, a scris o analiză despre România și Republica Moldova pe site-ul oficial.
Cunoscută oficial sub numele de Istituto della Enciclopedia Italiana fondata da Giovanni Treccani, organizația funcționează ca o societate pe acțiuni de interes național, fiind un punct de referință absolut pentru validarea și certificarea cunoștințelor.
”Pe hărțile viitorului, Moldova ar putea dispărea”, se precizează în analiză:
”Țara situată între România și Ucraina, unde trăiesc 2,9 milioane de oameni, este de mult timp ținta ambițiilor Rusiei, care, prin acțiuni și campanii propagandistice, amenință suveranitatea moldovenilor.
În fața amenințării ruse, președinta moldovenească a evocat ideea de a accelera procesul de aderare la Uniunea Europeană și la NATO. Chișinăul și Bucureștiul au în comun limba și cultura și ar putea face front comun împotriva ambițiilor Moscovei.
Visul lui Putin este acela de a crea un coridor terestru din sudul Ucrainei ocupate până în Transnistria, republică separatistă autoproclamată în Moldova din 1990. În această regiune sunt staționați soldați ruși, care contribuie la cauza Moscovei prin propagandă și dezinformare. Există două obstacole în calea realizării obiectivului lui Putin: primul este cucerirea regiunilor Odesa și Mykolaiv, care separă teritoriile ocupate din Ucraina de Transnistria; al doilea este dorința majorității moldovenilor de a deveni cetățeni europeni și de a fi apărați de Alianța Atlantică.
Încă din 1918, Moldova s-a unit cu România, părăsind Imperiul țarist aflat în ruină. Astăzi, obiectivul Chișinăului este: din iunie au început negocierile de aderare, iar aderarea efectivă ar trebui să aibă loc în 2030.
Însă parcursul este departe de a fi liniar și ar putea fi blocat de țările eurosceptice. Constituția franceză, de exemplu, prevede un referendum sau aprobarea a trei cincimi din Parlament pentru aderarea unui nou membru la UE. Dacă va câștiga următoarele alegeri, aderarea Moldovei ar putea fi respinsă.
Între timp, Rusia face tot posibilul pentru a răsturna guvernul pro-european al lui Sandu și a submina UE și NATO din interior. Așa cum a dezvăluit o anchetă recentă a , Moscova a corupt preoți ortodocși pentru propaganda sa, a organizat un sistem de cumpărare și vânzare a voturilor și a amenajat tabere de instruire pentru a interveni în alegeri, în încercarea de a răsturna guvernul pro-occidental. Recent, Duma, parlamentul rus, a aprobat, de asemenea, o care invocă protecția cetățenilor ruși din străinătate, formulă invocată deja în trecut de Moscova pentru a justifica intervențiile în spațiul post-sovietic.
În România, sondajele arată un sprijin pentru aderare de aproximativ 70%, iar în Moldova de aproximativ 40%. Se estimează că deja 850.000 de moldoveni dețin cetățenia română. Renunțarea la independență în favoarea aderării la UE și la NATO în cadrul României ar putea fi prețul pe care ar trebui să-l plătească pentru propria securitate. În acest moment, unirea nu se află pe agenda niciuneia dintre cele două țări, dar reprezintă un Plan B, o carte de jucat în funcție de evoluția războiului din Ucraina și de politicile europene.
Un alt obstacol în calea unirii ar putea fi reprezentat de Transnistria și de Gagauzia, o altă regiune rusofonă. Un acord din 1994 cu gagauzii, o minoritate pro-rusă, le oferă acestora posibilitatea independenței în cazul în care Moldova s-ar uni cu România. Cu toate acestea, aceste obstacole nu sunt insurmontabile.
În prezent, Rusia poate oferi un sprijin limitat cauzei acestor regiuni, având cea mai mare parte a resurselor umane și economice angajate în conflictul din Ucraina. În plus, datorită acordului comercial al Moldovei cu UE, 70% din exporturile Transnistriei se îndreaptă spre Europa.
Populația Gagauziei, de 100.000 de locuitori, este dispersată în patru enclave separate, motiv pentru care independența acesteia, înconjurată de UE, ar fi practic imposibilă”.
