Mihaela Tobultoc, Cotidianul.md, 17 martie 2026.
În Estonia au început să apară pe rețelele sociale publicații care îndeamnă la separarea orașului Narva și a regiunii Ida-Virumaa de stat, pentru a crea „Republica Populară Narva”. Asupra acestor materiale, distribuite de canale pro-ruse pe TikTok, „VKontakte” și Telegram, a atras atenția blogul Propastop. În descrierea unuia dintre ele se menționează explicit: „#AșteptămRusia. Știri din cel mai frumos stat de pe Pământ”, transmite The Moscow Times.
Materialele privind separarea Narvei sunt răspândite în principal în limba rusă și conțin simbolistică separatistă, al cărei element central este un steag verde-negru-alb. De asemenea, sunt utilizate imagini cu caracter militarist, iar regiunea Narva este prezentată ca un teritoriu separat între Estonia și Rusia. Ca argument pentru separare, într-unul dintre texte este invocată „necesitatea păstrării identității ruse în regiune”.
Potrivit reprezentantei Poliției de Securitate a Estoniei (KaPo), Marta Tuule, există motive să se creadă că este vorba despre o operațiune informațională, al cărei scop este de a semăna haos și de a submina coeziunea socială.
„Astfel de metode au mai fost utilizate anterior atât în Estonia, cât și în alte țări. Este vorba despre o modalitate simplă și ieftină de a tensiona și intimida societatea”, a declarat Tuule.
Anterior, Rusia a folosit denumirea de „republică populară” pentru entități separatiste din estul Ucrainei — în Donețk și Lugansk în 2014.
Regiunea Ida-Virumaa este considerată una dintre cele mai urbanizate din Estonia. Conform recensământului din 2021, 73,25% din populația regiunii era formată din ruși, ceea ce reprezintă 30,84% din totalul rușilor care locuiesc în țară. Regiunea a mai fost anterior în atenția separatiștilor, notează Delfi. În iulie 1993, la Narva și Sillamäe, forțele aflate la putere au organizat un referendum ilegal. Atunci, locuitorii au fost întrebați: „Doriți ca Narva să aibă statut de autonomie național-teritorială în cadrul Republicii Estonia?”
Potrivit organizatorilor, la acel referendum din Narva ar fi participat 54% dintre alegătorii cu drept de vot, iar 97% dintre aceștia ar fi susținut autonomia. La Sillamäe, cifrele ar fi fost de 60% și, respectiv, 98,6%. Potrivit observatorilor estonieni, prezența reală a fost mult mai mică. Curtea Supremă a declarat referendumul nul din punct de vedere juridic, iar rezultatele acestuia — invalide
