Este integrarea europeană o idee suficient de atrăgătoare pentru a consolida societatea dezbinată din R. Moldova? Cum poți construi o viziune de țară pe termen lung și o identitate comună, păstrând diversitatea etnică? Discutăm în „Laboratorul social” cu sociologa Tatiana Cojocari.
Într-o lume tot mai instabilă, R. Moldova are un plan concret care ar putea consolida societatea după decenii de dezbinare – integrarea europeană, un proiect ce promite cetățenilor o viață mai bună. Doar că tocmai instabilitatea globală amenință acest plan și încrederea cetățenilor moldoveni că merită să-și asume responsabilitatea pentru propriul parcurs, în condițiile în care depind de acțiunile unor state mai mari.
De-a lungul istoriei, fiind la răscruce de imperii și afectată de ocupații succesive, societatea moldovenească a dezvoltat un reflex de neasumare și adaptabilitate, sintetizat de multe ori prin expresia „Să ajungem până mâine”. Această nesiguranță profundă s-a reflectat chiar și în unele decizii legislative sau geopolitice ale statului, cum ar fi conceptul de neutralitate.
Lipsa unui scop clar și a unei direcții clare pentru țară duce la apatie civică și emigrare, explică Tatiana Cojocari, sociologă și cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. În schimb, existența unui scop național clar stimulează mândria și implicarea. Deși nu există încă un consens la nivelul partidelor politice, în societate acesta obiectiv pare să se contureze tot mai mult.
Dar crizele internaționale se suprapun peste cele interne, nerezolvate de mult timp. Lipsa unei identități comune a cetățenilor R. Moldova, indiferent de etnia lor, dă apă la moară unor politicieni care preferă, prin discursul lor, să divizeze societatea pe criterii etnice, lingvistice sau de opțiuni geopolitice, în loc să contribuie la consolidarea ei.
Tatiana Cojocari explică deosebirea dintre identitatea etnică și cea civică și cum înțelegerea acestor concepte ar putea clarifica dilemele identitare ale multor grupuri etnice din R. Moldova. Diversitatea etnică și culturală trebuie văzută ca o resursă internă, nu ca o sursă de divizare, fiind și una dintre valorile pe care se bazează Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, deși integrarea europeană este susținută de majoritatea cetățenilor moldoveni, acest plan pe termen mediu nu poate servi drept viziune de țară pe termen lung. Este sarcina politicienilor și a societății civile să dezvolte o viziune viabilă, la care să adere majoritatea cetățenilor, crede Tatiana Cojocari.
Viziunea de țară ar fi felul în care vor cetățenii să-și vadă țara și felul în care aceasta este percepută în afară, spune invitata emisiunii.
