Obiectiv pentru următorii doi ani: securizarea R. Moldova

Analiză: R. Moldova ridică foarte sus miza obiectivului de aderare la UE. La Forumul privind extinderea Uniunii, președinta Maia Sandu a dat asigurări că Moldova va fi pregătită să încheie negocierile de aderare în 2028. Maia Sandu a vorbit despre aderare ca despre un lucru cert. Guvernarea de la Chișinău și-a asumat obiectivul semnării Tratatului de […]

Autor: dw.com

18 noiembrie 2026

Analiză: R. Moldova ridică foarte sus miza obiectivului de aderare la UE. La Forumul privind extinderea Uniunii, președinta Maia Sandu a dat asigurări că Moldova va fi pregătită să încheie negocierile de aderare în 2028.

Maia Sandu a vorbit despre aderare ca despre un lucru cert. Guvernarea de la Chișinău și-a asumat obiectivul semnării Tratatului de aderare la UE în campaniile electorale din 2024 (alegerile prezidențiale) și 2025 (alegerile parlamentare), dar este prima dată când șefa statului vorbește cu atâta încredere despre acest deziderat – ca despre o misiune pe care Chișinăul o va duce cu siguranță la bun sfârșit.

Și o face după discuțiile avute luni cu președintele Consiliului European, António Costa, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius.

După întrevederea cu cei trei oficiali europeni, Maia Sandu a scris pe rețelele de socializare că le-a spus „cu încredere că Moldova va fi pregătită pentru a încheia negocierile de aderare în 2028” și că „Moldova a arătat că poate atinge obiective ambițioase”.

Maia Sandu: Moldova poate livra chiar mai mult decât așteaptă Comisia Europeană

Mai mult, Maia Sandu a menționat că „Republica Moldova poate încheia negocierile de aderare la UE până la începutul anului 2028 și poate livra chiar mai mult decât așteaptă Comisia Europeană” – un angajament care apare anume în această formă și într-un comunicat pe site-ul Președinției de la Chișinău, semn că a fost un mesaj pe care președinta a ținut să-l comunice public neapărat.

Șefa statului ridică miza la cote maxime, în pofida sugestiilor unor analiști politici de la Chișinău de a-și tempera promisiunile vizând posibila aderare la UE, pentru a nu genera dezamăgire în rândul electoratului proeuropean în cazul în care proiectul aderării la UE ar întâmpina dificultăți sau întârzieri.

Maia Sandu a decis să joace cartea europeană cu miză maximă, în condițiile în care sunt cel puțin trei situații incerte în acest moment care îi pot da planurile peste cap: opoziția unor state membre UE de a decupla Moldova de Ucraina în parcursul de aderare la UE, nesoluționarea problemei transnistrene și alegerile ce urmează să aibă loc în mai multe state membre, care pot aduce la putere forțe politice care se opun extinderii UE.

Rapoartele Comisiei Europene arată excelent în acest moment pentru Moldova. În plan intern, mobilizarea pentru implementarea reformelor este maximă: partidul creat de Maia Sandu (PAS) are majoritate parlamentară confortabilă (deja al doilea mandat), ceea ce exclude blocajele politice în armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar. Moldova are un guvern proeuropean viguros, care implementează reforme cu o viteză ce uimește Bruxellesul. În plus, moldovenii și-au reconfirmat opțiunea proeuropeană în cinci scrutine succesive (din 2020 până în 2025), inclusiv printr-un referendum pro-UE, în pofida eforturilor uriașe ale Rusiei de a le deturna rezultatele, iar reziliența de care au dat dovadă a impresionat UE.

„Cetățenii Republicii Moldova, care își protejează democrația împotriva ingerințelor străine, au multe să ne învețe despre reziliență”, a menționat luni, în cadrul Forumului privind extinderea UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a menționat că UE se află, pentru prima dată după mulți ani, în fața unei oportunități istorice de extindere. „Atât Republica Moldova, cât și Ucraina avansează pe calea lor europeană, în pofida unor presiuni majore. Este impresionant să vedem acest lucru”, a remarcat șefa Comisiei Europene.

Moldova nu mai poate rămâne ostatica separatismului alimentat de Rusia

La Forumul privind extinderea UE de la Bruxelles, Maia Sandu a fost întrebată despre felul în care vede Chișinăul aderarea la UE, în condițiile în care problema transnistreană nu va fi soluționată până atunci. Ea a menționat că Republica Moldova analizează două scenarii de aderare la UE: împreună cu regiunea transnistreană sau integrarea în doi pași – mai întâi malul drept al Nistrului (Chișinăul), iar ulterior și malul stâng (Tiraspolul).

Maia Sandu a reușit să convingă partenerii externi că Chișinăul nu poate rămâne ostaticul situației create de Rusia în Transnistria, deoarece asta ar încuraja Moscova să-și păstreze instrumentul separatist pentru a bloca la nesfârșit aderarea Moldovei la UE și a o menține în sărăcia din zona gri.

În mai 2026, când a vizitat Republica Moldova, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a spus tranșant că „Transnistria nu va fi un obstacol în calea viitorului european al Republicii Moldova” și a explicat că Rusia va trebui să-și retragă trupele din Transnistria după încheierea războiului din Ucraina, în cadrul unor negocieri cu UE vizând sancțiunile internaționale impuse în ultimii ani.

Moldovenii vor să vadă că integrarea europeană este un obiectiv concret și real

În ceea ce privește discuțiile despre decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de aderare la UE, Maia Sandu a pledat la Bruxelles pentru un proces de extindere bazat pe merite, în care reformele țărilor candidate sunt urmate de pași concreți din partea statelor membre ale UE.

În context, șefa statului a amintit că Rusia investește masiv în războiul hibrid împotriva Republicii Moldova, pentru a o folosi împotriva Ucrainei și a statelor membre ale UE din regiune: „Moldovenii vor continua să depună eforturi susținute pentru consolidarea instituțiilor statului și a rezilienței societății în ansamblu. Însă cetățenii trebuie să vadă că integrarea europeană este un obiectiv concret și real. Așadar, atât timp cât Guvernul își îndeplinește angajamentele, iar Comisia Europeană confirmă, prin rapoartele sale, că Guvernul realizează reformele necesare integrării europene, cetățenii Republicii Moldova trebuie să vadă că și Uniunea Europeană își respectă angajamentele. Pentru că, dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci Moscovei îi va fi mult mai ușor să promoveze narațiunea potrivit căreia integrarea europeană este o minciună și că aceasta nu reprezintă o perspectivă reală pentru Moldova”, a spus tranșant Maia Sandu.

S-a referit la acest subiect și vicepremierul moldovean pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Ea a menționat că Chișinăul poartă discuții diplomatice cu țările europene care susțin aderarea Republicii Moldova la UE doar „la pachet” cu Ucraina. „Noi nu suntem nici în competiție cu vreun stat și nici nu stăm la rând pentru aderare, pentru că extinderea este un proces bazat pe merite. Fiecare stat candidat este evaluat separat, în funcție de reformele și progresul înregistrat. Suntem în competiție doar cu noi înșine. Dar noi ne dorim ca și Ucraina să fie foarte pregătită pentru aderare și să meargă înainte pe același parcurs”, a spus negociatorul șef din partea Moldovei.

Moldova să nu fie pe masa negocierilor de pace ruso-ucrainene

În contextul negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, Chișinăul depune eforturi diplomatice ca acestea să nu vizeze Republica Moldova, ci să creeze condițiile necesare pentru evacuarea trupelor ruse care staționează ilegal în Transnistria. Ultimele evoluții arată că Rusia insistă ca Moldova să fie pe masa negocierilor de pace cu Ucraina, fapt considerat de experți ca fiind extrem de periculos. Rusia nu a renunțat la planul său de federalizare a Moldovei, eșuat în 2003. În opinia experților militari, Chișinăul trebuie să ceară fără echivoc partenerilor occidentali și europeni ca Moldova să nu fie inclusă în nici un fel în negocierile de pace ruso-ucrainene.

La Bruxelles, Maia Sandu a cerut din nou mai mult sprijin pentru Ucraina în contextul războiului dus de Rusia. Ea a recunoscut că „în ziua de azi, nu este o sarcină ușoară să menții siguranța țării tale” și a adăugat că aderarea Ucrainei la NATO ar reprezenta un element important pentru securitatea Republicii Moldova: „Faptul că Ucraina ar fi membră NATO ar reprezenta cea mai bună strategie de securitate pentru Republica Moldova”, a afirmat șefa statului. Asta în condițiile în care Moldova are doar doi vecini – România și Ucraina – iar România este deja membră NATO.

Marți, 17 noiembrie, discuțiile în cadrul Forumului privind extinderea UE continuă la Bruxelles, iar subiectul de bază ține de reformele din justiție. În acest sens, Moldova s-a văzut nevoită să recurgă la un mecanism extrem de curățare a sistemului de elemente de corupție – evaluarea externă extraordinară (Vetting) a judecătorilor și procurorilor, după ce sistemul a fost practic compromis de corupție sub regimul oligarhic în perioada 2014-2019. Procesul este unul greoi, cu puternică rezistență din partea sistemului, dar care a generat deja rezultate palpabile, inclusiv condamnări în dosare de mare corupție.

Preluare dw.com

Distribuie articolul

Citește și