Merz, Macron și Tusk vizitează țara ca să susțină tabăra proeuropeană a Maiei Sandu înaintea unor alegeri extrem de importante
POLITICO (SUA), 27 august 2025 – Miercuri, liderii Franței, Germaniei și Poloniei se adună în mica Moldovă pentru a le cere alegătorilor să-și continue distanțarea de Rusia și pentru a sprijini guvernul pro-UE al țării.
Pe data de 28 septembrie, președinta Moldovei, Maia Sandu, și gruparea sa de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se confruntă cu niște alegeri parlamentare extrem de importante pe fondul unor avertismente potrivit cărora Kremlinul s-ar lupta să influențeze rezultatul și să zădărnicească eforturile țării de aderare la UE.
“Unii vor încerca să ne abată din drum. Au mai încercat și înainte… Dar moldovenii știu ce e mai bine pentru ei”, ar urma să afirme doamna Sandu miercuri, cu ocazia unui miting care va marca Ziua Independenței țării.
“Pentru țara noastră, cea mai bună opțiune este aceea de a se afla alături de Franța, Germania, Polonia și de celelalte țări de pe continental nostru, adunate în marea familie a păcii – Uniunea Europeană.“
O țară cu 2,4 milioane de locuitori, înghesuită între România și Ucraina, Moldova a devenit o țintă pentru președintele rus, Vladimir Putin. Deși Moscova este implicată într-un război real menit să subjuge Ucraina, ea folosește o serie de tactici prin care încearcă să controleze Moldova, inclusiv o manipulare pe scară largă a alegătorilor.
În această săptămână, vizita președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz și a premierului polonez Donald Tusk este menită să ajute Moldova să se mențină pe drumul spre aderarea la UE și să le reamintească alegătorilor că asta reprezintă o alternativă la Rusia.
“Nu este o simplă vizită, ci o legătură reală între Europa și poporul moldovean“, afirmă Jürgen Hardt, purtător de cuvânt în materie de politică externă pentru Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul de guvernământ din Germania. “Niciodată vreunul dintre aliații noștri nu va rămâne singur în fața agresiunii ruse”.
Anul trecut, Sandu și-a asigurat un al doilea mandat în urma unor alegeri cu rezultate extrem de apropiate, viciate de o falsificare a voturilor, inclusiv printr-o schemă prin care alegtorii erau plătiți ca să-l voteze pe adversarul său, susținător al Kremlinului. Un referendum organizat simultan, pe tema aderării la UE, a fost aprobat cu o diferență extrem de mică, de 50,4% contra 49,6% din voturi.
În ambele cazuri, voturile celor 250.000 de moldoveni stabiliți în străinătate, dintre care mulți în țări din UE, au reprezentat un pilon important de sprijin pentru guvernul liberal. La începutul lunii, consilierul Moldovei pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a avertizaat că există un număr crescând de dezinformări destinate diasporei și chiar o eventuală perturbare a scrutinului la secțiile de votare din străinătate.
În condiții normale, campania electorală ar trebui să fie foarte favorabilă candidaților. “Potrivit sondajelor de opinie, dintre care unul a fost difuzat chiar astăzi, demonstrează că ne apropiem deja de o majoritate”, a declarat Nicu Popescu, fost ministru adjunct, care acum candidează pentru PAS în alegerile parlamentare.
“Dar, desigur, există și niște atacuri, o serie de agresiuni care nu țin de digitalizare, există milioanele întregi de bani-gheață vărsați de Rusia ca să cumpere voturi pe o scară largă. În consecință, desi sunt încrezător, fiecare vot contează”.
Implicarea
La Chișinău, Merz, Macron și Tusk vor dori să le semnaleze algătorilor moldoveni că viitorul lor este alături de UE. Prezența lor „transmite un puternic mesaj – Moldova nu este singură”, a declarat Siegfried Mureșan, un europarlamentar român, totodată președintele delegației Parlamentului European din țară. „Drumul său european este real, ireversibil și sprijinit de toate familiile politice importante din UE”.
Totuși, data exactă de aderare a Moldovei la UE – și momentul crucial cunoscut drept deschiderea ‚capitolelor’ de negociere – rămâne controversată. La începutul verii, o serie de oficiali și diplomați din UE au declarat pentru „Politico” că organizația se gândește să adopte o cale rapidă a candidaturii Moldovei, deschizând un capitol de negocieri chiar înaintea alegerilor, pentru a încuraja tabăra pro-UE.
Dar Ucraina și mulți dintre aliații acesteia se opun dur unui asemenea demers. Iar faptul că președintele SUA, Donald Trump, îi acordă acum o atenție deosebită premierului ungar, Viktor Orbán – care se opune aderării Ucrainei, dar a dat de înțeles că ar sprijini aderarea Moldovei, tocmai pentru a-și retrage sprijinul față de aderarea Kievului la acest bloc – a schimbat această dinamică, potrivit afirmațiilor unui diplomat.
“Este de înțeles faptul că unii vor să-i asigure Moldovei un capitol de negocieri, dar a face asta numai pentru că urmează niște alegeri ar fi o proastă opțiune, care, în cele din urmă, s-ar dovedi și ineficieentă”, a mai spus diplomatul. “Alte țări urmăresc și ele procesul”.
Un oficial francez a declarat: “Există merite în vederea ambelor candidaturi, a Ucrainei și a Moldovei, chiar și în contextul situației prin care trece Ucraina. Deciziile de la Bruxelles trebuie adoptate unanim, iar noi trebuie să acționăm în conformitate cu aceste… principii”.
Deciziile vor fi adoptate ”în zilele sau în săptămânile următoare”, a mai adăugat oficialul. Alți doi diplomați și-au exprimat și ei speranța ca blocajul pe tema aderării Ucrainei ar putea fi eliminat în lunile viitoare, date fiind presiunile exercitate de Budapesta.
Prezența polonezului Tusk, a cărui țară a aderat la UE abia în 2004, este deosebit de importantă. În calitate de fostă membră al Pactului de la Varșovia, care ulterior a avut o uimitoare ascensiune spre prosperitate, Polonia rămâne un exemplu pentru Moldova, demonstrându-i beneficiile pe care le-ar avea în urma aderării la UE.
Potrivit afirmațiilor lui Popescu, fost ministru de externe, fiecare dintre țările europene are propriile motive pentru care acest rezultat contează.
“Dacă Rusia reușește în Ucraina și reușește în Moldova, asta va reprezenta o amenințare militară directă la adresa unor țări precum România și Polonia, iar oamenii înțeleg care este miza. De aceea transmitem acest semnal de sprijin, demonstrând că Moldova contează”.
Articol de Nicholas Vinocur, Gabriel Gavin și Nette Nöstlinger în colaborare cu Clea Caulcutt
(Politico, 27 august 2025)
