Chișinăul a oferit țărilor care au alegeri ajutor pentru a contracara campaniile de dezinformare și destabilizare ale Kremlinului.
POLITICO.EU (Belgia), 6 aprilie 2026 – Securitatea a fost întotdeauna unul dintre principalele motive pentru care Moldova a dorit să adere la Uniunea Europeană. Acum, țara susține că poate face și ca UE să fie mai sigură.
„Aderarea Moldovei este adesea descrisă ca o garanție de securitate pentru țara noastră — și așa este”, a declarat pentru POLITICO Cristina Gherasimov, viceprim-ministru al Moldovei pentru integrare europeană. „Dar este, în egală măsură, o investiție strategică în propria securitate a Europei.”
Situată între România și Ucraina, la marginea estică a blocului comunitar, mica țară din Europa de Est a devenit un teren de testare pentru războiul hibrid al Rusiei — dar și a celor mai bune modalități de a-l contracara.
„Aducem ceva unic pe masă”, a declarat pentru POLITICO Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al președintelui Moldovei. „Cunoștințe câștigate cu greu și soluții testate pe teren pentru amenințările hibride ale Rusiei.”
Guvernul moldovean acuză Moscova că a desfășurat campanii de interferență electorală la scară largă și acțiuni de destabilizare înaintea unor scrutinuri importante din 2024 și 2025. Autoritățile susțin că tacticile Kremlinului au fost diverse de la cumpărarea de voturi și atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice până la utilizarea „fermelor de troli” pentru a răspândi dezinformare. Moscova a negat că ar fi intervenit în alegeri.
Țara este „canarul din mina de cărbune” pentru tacticile pe care Moscova le folosește și în alte locuri, a declarat Olga Roșca, consilieră pentru politică externă și afaceri europene a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. „Alegerile sunt cea mai ușoară poartă de intrare pentru Rusia.”
Moldova a destructurat, de asemenea, o rețea transfrontalieră care antrena tineri și tinere în tabere secrete din Bosnia și Serbia pentru a desfășura presupuse operațiuni de destabilizare, susținute de Rusia, în Franța și Germania. Participanții erau instruiți cum să piloteze drone, să manipuleze dispozitive de incendiere și să pareze forțele de ordine în timpul protestelor, potrivit unei investigații POLITICO.
Secrieru a declarat că Moldova a împărtășit lecțiile învățate din contracararea cu succes a Kremlinului cu „statele membre ale UE care au alegeri anul acesta și anul viitor”. „Moldova a testat — prin încercări și greșeli — și a implementat cu succes strategii de contracarare”, a spus el. „Putem împărtăși expertiză privind combaterea finanțării ilegale, lupta împotriva dezinformării, securitatea cibernetică și protejarea integrității proceselor electorale.”
Ungaria organizează săptămâna viitoare un scrutin pe care Moscova și Bruxelles-ul îl consideră crucial pentru a stabili dacă țara se va înclina spre Moscova sau se va apropia mai mult de UE. Anul viitor, Franța, Italia, Spania și Polonia urmează să organizeze alegeri.
Autoritățile franceze spun că au detectat campanii de dezinformare susținute de Rusia la scară mică înaintea alegerilor locale din luna martie. Ele au avertizat asupra unui risc ridicat de interferență în alegerile prezidențiale de anul viitor. Campaniile de dezinformare și alte operațiuni de război hibrid sunt susceptibile să favorizeze mișcările populiste, inclusiv partidul de extremă dreapta Rassemblement National (Reuniunea Națională), care conduce în sondaje și care a avut, de-a lungul timpului, o atitudine prietenoasă față de Rusia.
Într-un document distribuit oficialilor UE la scurt timp după alegerile parlamentare din Moldova de anul trecut și consultat de POLITICO, guvernul moldovean a argumentat că drumul către aderarea la UE are o marjă îngustă.
Victoria partidelor pro-europene de anul trecut a oferit „o fereastră de oportunitate”, se arată în document. „Totuși, eșecul de a valorifica și de a consolida victoria … ar putea duce la o schimbare masivă în favoarea populismului, ceea ce ar favoriza interesele Rusiei. La rândul său, acest lucru va avea consecințe de securitate de mare amploară pentru regiune.”
Sandu a efectuat un turneu prin capitalele UE pentru a argumenta de ce blocul ar trebui să accepte țara ei. UE a legat cererea Chișinăului de aderare de cea a Kievului, iar negocierile formale cu ambele state sunt blocate din cauza opoziției prim-ministrului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei.
Într-un discurs susținut miercuri în parlamentul Letoniei, Sandu a prezentat integrarea Moldovei ca o chestiune de „coerență strategică” — argumentând că lăsarea unor țări precum a ei în afara blocului ar fi un cadou pentru Kremlin.
„O Europă care se gândește serios la securitatea ei trebuie să ia în serios și vecinătatea sa estică”, a spus ea. „Nu poate sprijini Ucraina pe de o parte, iar pe de altă parte să lăse state democratice în zone gri. Și nu este posibil să-și avertizeze cetățenii cu privire la forțele care încearcă să-i divizeze, dar să lase în același timp acestor forțe o țintă ușor accesibilă exact la granițele sale.”
