de Max Marinescu
Poluarea râului Nistru, principala sursă de apă potabilă pentru o mare parte a Republicii Moldova, a declanșat o gravă criză de mediu și o reacție în lanț din partea autorităților de la Chișinău, a instituțiilor europene și a României. Incidentul, provocat de atacul Rusiei asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnistrovsk, a readus în prim-plan faptul că efectele războiului din Ucraina depășesc frontierele statului atacat și lovesc direct în securitatea ecologică și umanitară a întregii regiuni.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat explicit Federația Rusă pentru contaminarea fluviului. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șefa statului a arătat că atacul asupra hidrocentralei din Ucraina a provocat scurgeri petroliere în Nistru și a pus în pericol aprovizionarea cu apă a Republicii Moldova. „Am declarat alertă de mediu și acționăm pentru a ne proteja oamenii. Rusia poartă întreaga responsabilitate”, a transmis Maia Sandu.
Potrivit informațiilor făcute publice de autoritățile moldovenești, incidentul s-a produs în urma atacului din 7 martie 2026, iar analizele de apă au indicat depășiri ale parametrilor biochimici în zona Naslavcea. În consecință, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului pentru 15 zile, începând cu 16 martie. Situația este considerată deosebit de gravă în nordul țării, acolo unde mai multe localități au fost afectate direct de poluare și de restricțiile privind alimentarea cu apă.
Datele prezentate în presa de la Chișinău arată amploarea incidentului: aproximativ 1,5 tone de ulei de transformatoare electrice ar fi ajuns în apă, iar pata de poluare, întinsă pe circa 120 de kilometri, a ajuns deja în zona Soroca și continuă să se deplaseze în aval. Autoritățile moldovenești au fost nevoite să suspende alimentarea cu apă din Nistru în mai multe localități, inclusiv în Naslavcea, dar și în zone din raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sângerei. La Bălți, populația a fost aprovizionată cu apă potabilă prin intermediul autocisternelor.
În paralel cu măsurile de urgență, Republica Moldova a apelat la sprijinul Uniunii Europene. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a condamnat atacul Rusiei asupra hidrocentralei din Ucraina și a subliniat că poluarea Nistrului este „un semn că războiul Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei”. Oficialul european a transmis că UE este solidară cu Republica Moldova și că, împreună cu statele membre, Comisia Europeană este pregătită să ofere sprijin prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Acest sprijin european a început deja să se concretizeze. Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al Uniunii Europene a activat serviciile de imagistică satelitară ale Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, pentru a ajuta autoritățile moldovenești să detecteze și să monitorizeze scurgerile de petrol din Nistru. Primele imagini satelitare urmează să fie folosite pentru identificarea și urmărirea răspândirii poluanților, oferind astfel un instrument tehnic esențial pentru limitarea pagubelor și pentru protejarea captărilor de apă potabilă.
Dacă reacția Bruxelles-ului a fost una de solidaritate politică și tehnică, România s-a remarcat printr-un ajutor concret și rapid în teren. Autoritățile de mediu și echipele de urgență din Republica Moldova au recepționat, la 16 martie, cel de-al treilea pachet de asistență tehnică oferit de statul român pentru combaterea poluării de pe Nistru. Noul transport a inclus peste patru tone de material absorbant special, constând în baraje absorbante și rulouri absorbante, destinate limitării extinderii petelor de petrol.
Potrivit informațiilor transmise de autorități, materialele au fost puse la dispoziție de Administrația Națională „Apele Române”, care a trimis și o echipă specializată pentru utilizarea lor, în timp ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România, prin ISU Iași, a asigurat coordonarea misiunii, transportul echipamentelor și personalul necesar desfășurării intervenției.
Ajutorul românesc este considerat la Chișinău drept unul vital și strategic. Odată cu sosirea noilor echipamente, echipele de intervenție au instalat încă două baraje absorbante suplimentare în localitatea Coșnița, raionul Dubăsari, într-un sector considerat esențial pentru protejarea localităților din centrul și sudul Republicii Moldova. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat că aceste structuri au rolul de a stopa propagarea petelor de petrol în aval și de a crea o barieră suplimentară pentru zonele de captare a apei destinate consumului populației.
Intervențiile se desfășoară fără întrerupere pe întregul curs afectat al râului, de la granița de nord până în sectoarele sudice. Echipele aplică periodic, la fiecare șase ore, material absorbant ecologic pe suprafața apei, în încercarea de a neutraliza poluanții și de a împiedica dispersia lor. În paralel, laboratoarele specializate prelevează constant probe pentru a măsura concentrația substanțelor petroliere și pentru a furniza date în baza cărora să fie luate deciziile privind reluarea alimentării normale cu apă.
Veștile venite dinspre Ucraina, potrivit autorităților moldovene, indică faptul că sursa de contaminare ar fi fost stopată. Totuși, Ministerul Mediului de la Chișinău menține regimul de alertă și monitorizare strictă, iar restricțiile rămân în vigoare în mai multe zone. Chiar dacă analizele recente arată o scădere progresivă a volumului de substanțe petroliere din apă, prezența peliculelor de petrol pe anumite sectoare ale Nistrului obligă autoritățile să manifeste maximă prudență.
Pe fondul acestei crize, solidaritatea României a depășit nivelul instituțional și a ajuns și la nivel local. În contextul problemelor de alimentare cu apă din municipiul Bălți, Primăria Iași a răspuns apelului lansat de administrația locală din orașul moldovean și a decis trimiterea unui convoi umanitar cu apă potabilă. Gestul are o puternică încărcătură simbolică și practică în același timp: într-un moment de nevoie, sprijinul de peste Prut a venit prompt, demonstrând încă o dată cât de strânse sunt legăturile dintre cele două maluri.
Criza de pe Nistru este mai mult decât un accident ecologic punctual. Ea arată, cu brutalitate, că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei produce efecte transfrontaliere grave, afectând mediul, infrastructura și securitatea umană în state vecine. Pentru Republica Moldova, Nistrul nu este doar un râu, ci o resursă vitală, iar amenințarea asupra lui devine automat o amenințare asupra sănătății publice și a stabilității sociale.
În același timp, reacția autorităților de la Chișinău, sprijinul oferit de Uniunea Europeană și intervenția rapidă a României conturează imaginea unei cooperări regionale și europene solide. În fața unui dezastru cu origini militare, Republica Moldova nu a fost lăsată singură. Iar acest lucru, dincolo de dimensiunea practică imediată, transmite și un mesaj politic limpede: în fața agresiunii și a consecințelor ei, solidaritatea rămâne cea mai importantă formă de apărare.
