Kievul propune Chișinăului dizolvarea Grupului operațional de trupe ale Federației Ruse de pe Nistru
NEZAVISIMAIA GAZETA (Rusia), 10 noiembrie 2025 – Pe 12 noiembrie ia sfârșit termenul de valabilitate al atribuțiilor actualei componențe a Adunării Populare (parlamentul) Autonomiei Găgăuze. Însă nu este clar nici când vor avea loc alegerile pentru deputați, nici când Găgăuzia va avea un nou lider (bașcan). Vechiul bașcan, Evghenia Guțul, își execută pedeapsa într-o colonie de reeducare, deși nimeni nu i-a ridicat statutul. Nu au avut loc noi alegeri și se pare că Chișinău nici nu le dorește. În ajun, în Republica Moldova a fost creat Consiliul Suprem de Securitate, însă bașcanul nu figurează pe listă. Parlamentul moldovenesc va dezbate pe 12 noiembrie o altă problemă de neconceputpentru găgăuzi – introducerea regimului de vize cu țările membre CSI.
După cum a comunicat pentru publicația rusă Nezavisimaia Gazeta militantul pentru drepturile omului Ivan Burgudji, fondatorul mișcării obștești „Gagauz Halkı”(„Poporul Găgăuz”), deputat al Adunării Populare din Găgăuzia, noile alegeri „se vor desfășura nu mai devreme de februarie 2026. În termen de trei luni de la încheierea prerogativelor deputaților actualei legislaturi”.
Activistul social din Găgăuzia Vitalie Cimpoeș a scris pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Telegram: „În toate cele 27 de localități ale Găgăuziei oamenii au convingerea că situația de incertitudine, anarhie, haos din autonomie este creată în mod deliberat de Chișinău cu scopul de a întârzia cât mai multă vreme posibil sau chiar mai bine, de a nu permite constituirea organelor legitime ale puterii, care ar putea soluționa problemele apărute în Găgăuzia”.
Cimpoeș este de părere că „motivul formal al creării unei crize în mod artificial constă în faptul că în Găgăuzia nu există o comisie electorală centrală care ar trebui să programeze alegeri și să organizeze desfășurarea acestora, iar Curtea de Apel Comrat, care, potrivit legii, validează rezultatele alegerilor, a fost lichidată”.
„Nodul contradicțiilor ar putea fi dezlegat de instanțele judecătorești, însă acestea amână la nesfârșit, parcă intenționat, la comanda cuiva, analizarea problemei formării Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia. Autoritățile de la Comrat sunt de acord cu orice hotărâre a instanței, însă problema este că deocamdată nu există nicio hotărâre. Nu este clar când va apărea o hotărâre, iar până atunci totul rămâne în suspensie”, a remarcat expertul.
Militantul pentru drepturile omului Ivan Burgudji a explicat pentru publicația rusă „Nezavisimaia Gazeta ” că CEC poate fi aprobată printr-o hotărâre a Adunării Populare, prin adoptarea prevederii temporare privind alegerile sau prin anularea prevederii privind introducerea de modificări. În acest caz va acționa vechea Comisie Electorală Centrală. „Principalul lucru este să existe dorința de a merge înainte și să nu se frâneze procesul”, a remarcat politicianul găgăuz.
Vitalie Cimpoeș remarcă: „Atribuțiile deputaților actualei Adunări Populare a Găgăuziei vor expira, iar situația va deveni încă și mai confuză. Pe politicienii de la Chișinău care parcă s-ar fi născut ieri și nu știu cât de greu a fost găsit un compromis în problema Găgăuziei, cât de importantă a fost adoptarea în 1994, în Parlamentul Republicii Moldova, a Legii privind statutul juridic special al Găgauz Eri (Poporul Găgăuz), pe astfel de politicieni nu-i preocupă deloc situația din autonomie. Lor deja nu le mai plac găgăuzii, pentru că aceștia nu votează pentru ei (pentru partidul de guvernământ – n. „Nezavisimaia Gazeta”). Cea mi bună variantă pentru ei ar fi lichidarea totală a Găgăuziei, iar primul pas în acest sens l-ar constitui instituirea unei controlului administrativ direct asupra autonomiei de către Guvernul Republicii Moldova”.
Totuși în Găgăuzia există un bașcan – acesta este Evghenia Guțul, care a fost condamnată la șapte ani de închisoare, deoarece alegerea sa a fost finanțată de un partid interzis de Curtea Constituțională. Însă Guțul a fost aleasă de popor, care nu a revocat-o și o susține. Autonomia nu are lider, valabilitatea atribuțiilor actualei Adunări Populare se încheie în curând, nu există CEC, procuratură, tribunal. Toate acestea existau anterior în entitatea autonomă, conform legii în vigoare.
Între timp, reprezentanții Uniunii Europene recomandă autorităților moldovenești să încerce să ajungă la o înțelegere cu Găgăuzia, caz în care problema integrării în UE poate fi soluționată pașnic. Iar potrivit Legii referitoare la autonomie, în cazul în care Republica Moldova își schimbă statutul, Găgăuzia are dreptul la autodeterminare. Deocamdată însă Chișinăul acționează în așa fel încât nu poate decât să agraveze relațiile dintre autoritățile centrale și autonomie.
Problema este că Republica Moldova ar putea introduce regimul de vize pentru cetățenii statelor membre CSI. Proiectul hotărârii care prevede acest lucru a fost inclus pe agenda ședinței de guvern planificată pentru 12 noiembrie 2025.
Pe agenda Cabinetului de Miniștri condus de Alexandru Munteanu figurează alte șase proiecte de hotărâre care prevăd denunțarea mai multor acorduri încheiate cu statele membre ale CSI.
Astfel, se propune denunțarea Acordului privind regimul fără vize pentru călătoriile cetățenilor statelor membre ale Comunității Statelor Independente pe teritoriul statelor membre ale acesteia, acord încheiat la Bișkek, pe 9 octombrie 1992.
Se propune, de asemenea, denunțarea Acordului privind principiile și modalitatea de realizare a transporturilor militare, acord încheiat la Tașkent, pe 15 mai 1992; a Acordului privind principiile de percepere a impozitelor indirecte în cazul exportului și importului de mărfuri (lucrări, servicii) între statele membre ale Comunității Statelor Independente, acord încheiat la Moscova, pe 25 noiembrie 1998; a Acordului privind colaborarea în domeniile chimiei și petrochimiei, acord semnat la Moscova, pe 9 septembrie 1994; a Acordului privind cooperarea în domeniul utilizării gazelor naturale comprimate ca combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, acord semnat la Minsk pe 26 mai 1995, precum și a Acordului privind cooperarea în domeniul ecologiei și a protecției mediului înconjurător , acord încheiat la Moscova, pe 8 februarie 1992.
În cazul aprobării lor, Ministerul de Externe va aduce la cunoștința Comitetului Executiv al Comunității Statelor Independente denunțarea acordurilor mai sus amintite.
Ministerul de Externe al Republicii Moldova a publicat o notă explicativă specială după ce au apărut informația privind pregătirile pentru ieșirea din Acordul CSI privind călătoriile fără vize. Informația a provocat nemulțumire în societate. Departamentul de politică externă a declarat că călătoriile între Republica Moldova și Federația Rusă nu ar trebui afectate, deoarece există acorduri bilaterale în acest sens. Deși toată lumea este conștientă că tocmai această direcție este cea de care sunt interesate autoritățile moldovenești.
În Găgăuzia, unde chiar și televiziunea locală transmite în limba rusă, în ciuda avertismentelor și amenzilor din partea organelor de stat moldovenești, iar strugurii și merele continuă să fie vândute în Rusia și copiii găgăuzi merg să studieze la Moscova și la Sankt Petersburg, hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nu va fi susținută. Trebuie așteptată agravarea situației. Cu atât mai mult cu cât Chișinăul intenționează să pregătească și Transnistria pentru aderarea la UE. Pentru aceasta, după cum consideră fostul viceprim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova, Alexandru Flenchea, „este în interesul Republicii Moldova ca până la finalizarea negocierilor privind aderarea la UE, să asigure controlul asupra Regiunii transnistrene și retragerea trupelor rusești de acolo”.
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, a declarat la televiziune că demilitarizarea Regiunii transnistrene constituie una dintre principalele condiții ale soluționării conflictului transnistrean.
„Demilitarizarea constituie una dintre principalele condiții ale soluționării conflictului. Este necesară, de asemenea și schimbarea așa-numitei misiuni de menținere a păcii și reciclarea munițiilor (în depozitele de la Colbasna – n.”Nezavisimaia Gazeta”). Misiunea de menținere a păcii este de iure multilaterală, însă de facto este controlată de Rusia. Aceste lucruri trebuie avute în vedere”, a afirmat diplomatul.
Întrebat de retragerea prin Ucraina a trupelor rusești aflate în Regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Rohovei a afirmat că „aceasta este o problemă care poate fi soluționată”.
„Credeți-mă, există instrumente internaționale care permit soluționarea acestei probleme. Mai mult decât atât, se poate pune problema nu despre retragerea trupelor rusești, ci de dizolvare (GOTR). Acolo Rusia deja de multă vreme nu mai are posibilitatea să facă rotația, prin urmare în trupele rusești din Transnistria servesc în principal localnici cu cetățenie rusă. Așa că, cu excepția unui anumit personal de comandă, nici nu este nevoie să fie retras cineva, se poate vorbi despre desființare”.
Svetlana Gamova, Nezavisimaya Gazeta, 11 noiembrie 2025
