Presa de limbă germană analizează criza energetică din regiunea separatistă. Mai bine înghețăm în întuneric, decât să acceptăm ajutor de la dușman, rezumă situația cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung.
Sub semnătura lui Volker Pabst, ziarul elvețian descrie agravarea crizei energetice cu care se confruntă de la începutul anului regiunea separatistă Transnistria, din Republica Moldova, după ce Rusia le-a tăiat aprovizionarea cu gaz: oamenii își fac programul în funcție de momentele în care au electricitate. Dacă măcar curent electric au câteva ore pe zi, caloriferele sunt în permanență reci. Cei care pot se încălzesc cu lemn, dar s-au semnalat deja primele cazuri de intoxicații letale cu fum.
Viața este deci grea pentru cei 400.000 de locuitori ai Transnistriei. Regiunea depinde pentru încălzire, producere de curent și funcționarea industriei de gazul rusesc. Care acum nu mai vine. Rusia i-a promis liderului separatist Krasnoselski, deplasat la Moscova, că va relua în curând livrările. Dar cum, se întreabă NZZ: probabil prin conducta Turkstream pe sub Marea Neagră, mai departe prin Bulgaria și România prin ruta transbalcanică.
Deși Rusia a oprit livrările, Moscova dă vina pentru criza energetică din Transnistria pe Ucraina și pe regimul pro-european de la Chișinău. Purtătorul de cuvânt de la Kremlin Peskov susține chiar că Rusia ar fi dispusă să cumpere gaz pentru Transnistria de pe piața europeană, scrie NZZ.
Criza a fost declanșată de refuzul Kievului de a prelungi contractul cu Gazprom prin care gazul rusesc tranzita teritoriul ucrainean pentru a ajunge în Transnistria. Dar Rusia nu a catadicsit să caute rute alternative, deși știa din timp de refuzul Ucrainei. Concernul Gazprom ar fi fost obligat contractual să o facă, conform contractului cu Republica Moldova, valabil până în toamna lui 2026.
Rusia se folosește de situație, explică editorialistul NZZ, pentru a pune presiune pe guvernul pro-occidental de la Chișinău, asupra căruia se reflectă negativ criza din Transnistria înaintea alegerilor parlamentare. Costurile energetice cresc în întreaga țară, deoarece și Chișinăul primea curent electric de la centrala transnistreană Cuciurgan, alimentată exclusiv cu gaz rusesc.
NZZ remarcă refuzul Tiraspolului de a primi ajutor de la Chișinău, după ce guvernul moldovean a făcut mai multe oferte liderilor separatiști, inclusiv organizarea unei reuniuni de criză, respinsă de Tiraspol prin invocarea unor presupuse temeri privind securitatea.
Regimul de la Tiraspol nu are niciun interes pentru alternative la gazul rusesc, de care depinde pentru a supraviețui, explică un expert în energie de la Chișinău citat în articolul din cotidianul elvețian. Expertul crede că guvernul de la Chișinău se va arăta dispus la un compromis prin care livrările de gaz rusesc să fie reluate în regiunea transnistreană. Dar Ucraina nu pare deloc dispusă la compromisuri: și ruta transbalcanică, menționată mai sus, are o mică porțiune care tranzitează Ucraina, deci tranzitul gazului rusesc ar putea fi blocat și pe această cale.
„Au încredere în Putin inclusiv iarna fără gaz”
Acesta este titlul sub care Die Tageszeitung (TAZ) descrie la rândul său situația de urgență din Transnistria, sub semnătura Ericăi Zingher, originară din regiune.
Calorifere mereu reci, fără apă caldă, curent electric raționat, industria paralizată, școlile închise. Cei care au mai rămas în Transnistria, strâng rândurile, scrie jurnalista TAZ: oamenii poartă geci de iarnă în casă, pe străzi apar chioșcuri în care se vinde supă caldă, rudele autoarei gătesc în curtea casei părintești, sub cerul liber.
Articolul vorbește despre extinderea influenței lui Vladimir Putin în zonă, după declanșarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei în februarie 2022, deși lumea vestică îl privește pe liderul rus drept un autocrat fără scrupule.
Erica Zingher scrie că, după ce treci râul Nistru, care desparte Moldova de Transnistria, intri practic într-o altă lume. Nimeni nu îndrăznește să vorbească împotriva regimului separatist sau împotriva Rusiei – oamenii spun ce gândesc doar la ei în bucătărie, exact ca pe vremea URSS. În Moldova lumea vorbește liber, dar și acolo propaganda Kremlinului plutește în aer, speculând nostalgia unora pentru trecutul sovietic.
Autoarea arată cât de periculoasă ar fi Rusia pentru democrație și pentru viitorul european al Moldovei: alegerile prezidențiale de anul trecut au fost câștigate de Maia Sandu prin voturile sutelor de mii de moldoveni care trăiesc în UE. În plus, consilierul lui Putin, Patrușev, a amenințat de curând și Moldova cu o soartă asemănătoare Ucrainei, din cauza aspirațiilor sale occidentale.
Jurnalista TAZ deplânge faptul că locuitorii Transnistriei nu au înțeles nici acum, după ce Rusia i-a abandonat în frig și întuneric, că lui Putin nu îi pasă deloc de ei. Că invocata „protecție pentru populația rusă” este doar o figură de stil iar oamenii din regiune sunt doar niște mingi de joc de care autocratul de la Moscova se folosește în iluziile sale imperialiste.
(Ovidiu Suciu, DW, 20.01.2025)