Moldova a dat o lovitură strategică în alegerile parlamentare de duminică, odată cu victoria (cu aproximativ 50% din voturi) a partidului pro-european Acțiune și Solidaritate, condus de președinta țării, Maia Sandu, confirmând calea sa către UE în fața manevrelor rusești. De fapt, partidul va putea guverna singur împotriva Blocului Electoral Patriotic (PEB), pro-Kremlin, care a obținut doar 25% din voturi. Aceste rezultate reprezintă o lovitură dată aspirațiilor Moscovei de a influența un stat care este deja candidat la aderarea la Uniunea Europeană și care și-a ales direcția în aceste alegeri.
„Moldova, iubita noastră patrie, este în pericol și are nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi”, a îndemnat Maia Sandu chiar înainte de a vota, avertizându-şi cetățenii că „mâine ar putea fi prea târziu| şi acuzând în același timp Rusia că vrea să influențeze alegerile prin manipulare și cumpărare de voturi: „Destinul trebuie decis de voturile voastre, nu de voturi cumpărate”, a spus ea după ce a votat într-o secție de votare din capitală.
O poziție contrară celei a lui Ion Ceban, candidatul Blocului Electoral Patriotic. „Am votat împotriva fricii, dezinformării, diviziunii și dezbinării sociale. Am votat pentru dezvoltarea Moldovei, pentru țara noastră, pentru viitorul copiilor noștri. Am votat pentru ca oamenii să nu mai fie divizați, pentru ca interesele cetățenilor noștri să fie prioritatea, nu geopolitica”, a declarat el. Totuşi, cea mai radicală poziție a fost cea a șefului regiunii autonome moldovenești Găgăuzia, Evghenia Guțul, aflată în prezent în închisoare. Ea le-a cerut oamenilor să voteze „împotriva sclaviei și a controlului străin”, criticând UE și pe însăşi Maia Sandu. Guțul este cunoscută tocmai pentru apropierea sa de regimul lui Putin.
Și acestea au fost într-adevăr nişte alegeri marcate de importanța geopolitică a Moldovei. Sferele de influență se schimbă, iar UE dorește să joace un rol din ce în ce mai activ în acest sens, în special cu țările candidate, așa cum este cazul aici: lupta împotriva influenței Moscovei nu este doar în Moldova, ci și în Georgia și Balcanii de Vest. Și de aceea, victoria inițiativei Acțiune și Solidaritate este văzută și ca un impuls pentru politicile Bruxelles-ului. „Poporul moldovean s-a exprimat, iar mesajul său este unul răspicat și clar. A ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei. UE susține Moldova în orice moment”, a reacționat președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-un mesaj postat pe rețelele de socializare.
Una peste alta, ziua s-a desfășurat relativ normal, deși misiunea de observare a ONG-ului moldovenesc Promo-Lex a detectat și raportat aproape 200 de incidente, inclusiv prezența propagandei la secțiile de votare, încălcarea secretului votului și amplasarea necorespunzătoare a cabinelor de vot. Aceste nereguli au fost înregistrate atât în orașele din Republica Moldova, cât și în secţiile de votare înființate în Germania, Italia, România, Statele Unite și Grecia. De asemeneA, organizația a documentat amenințări cu bombă la zece centre, forțând evacuarea alegătorilor. Însă, datorită intervenției autorităților, votul a putut fi reluat ulterior.
Demersul moldovenilor este puternic influențat și de situația din Ucraina vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat cu câteva zile în urmă: dacă nu se va lua nicio măsură, Moldova ar putea deveni o altă Ucraină în mâinile lui Putin. Pentru liderul de la Kiev, ultimele mișcări ale Kremlinului cu raidurile aeriene reprezintă încă un avertisment, pe lângă manevrele specifice privind procesele electorale. „Europa nu își poate permite să piardă Moldova”, a declarat el în discursul său de săptămâna trecută în fața Națiunilor Unite, adăugând că susținerea stabilității țării „nu este costisitoare, dar inacţiunea ar avea un preț mult mai mare”.
Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022 și a obținut statutul de candidat în iunie același an. Negocierile de aderare au început oficial în iunie 2024. UE și Chișinăul cooperează, de asemenea, în cadrul Parteneriatului Estic, cu scopul precis de a scoate țara din sfera de influență a Rusiei. Guvernul moldovean, însă, a solicitat oficial începerea procesului de aderare la Uniune în același timp cu începerea invaziei rusești în Ucraina; procesul său este independent de cel al Kievului, deși uneori s-a sugerat că ar putea avansa împreună.
Astfel, aceste rezultate electorale confirmă în mod răsunător această cale. Mai mult, alegerile au avut loc într-un alt moment de mare tensiune între Occident și Moscova, în urma incursiunilor dronelor rusești în spațiul aerian al mai multor țări UE și NATO, precum România, Polonia, Danemarca și Estonia. Tacticile de presiune ale lui Putin lărgesc decalajul deja astronomic dintre țara sa și restul Europei. Alegerile și rezultatele lor sunt, de asemenea, un instrument de putere, iar dacă ar fi fost un meci de fotbal, Bruxelles-ul ar fi marcat golul.
Articol de Emilio Ordiz
20 MINUTOS (Spania), 29 septembrie 2025
