Cotidianul.md. 20 august 2026
Unirea Republicii Moldova cu România nu mai este doar o temă readusă în dezbaterea publică de pe cele două maluri ale Prutului, ci un scenariu care începe să fie luat în calcul și în exterior, pe fondul noilor realități de securitate din regiune. Analistul politic Ion Tăbârță atrage însă atenția asupra unei alte dimensiuni a discuției, tema a fost exploatată anterior și de voci venite „pe filieră rusă”, inclusiv din România, cu scopul de a antagoniza Chișinăul și Bucureștiul și, mai ales, de a-i pune pe proeuropeni împotriva unioniștilor. În realitate, susține expertul, cele două segmente nu sunt adversare, ci fac parte din același bazin politic și „mai degrabă se completează”.
Potrivit lui Ion Tăbârță, revenirea puternică a subiectului la începutul acestui an are și o explicație internă – există deja un segment important al societății moldovenești care susține deschis Unirea. Impulsul care a readus însă tema în centrul atenției a venit, paradoxal, din exterior.
„Subiectul Unirii Republicii Moldova cu România a revenit în prim planul opiniei publice la începutul anului 2026, și asta nu este surprinzător dacă e să ne uităm la sondajele care atestă că aproximativ 35-40 la sută din populația Republicii Moldova se pronunță pentru Unirea cu România. Paradoxul situației constă în faptul că subiectul Unirii a fost impulsionat pe filieră externă, și anume de la un interviu dat de către Maia Sandu unor jurnaliști britanici, unde ea a vorbit despre un posibil vot al ei pentru Unirea republicii Moldova cu România. Aici trebuie specificat faptul că doamna președintă a vorbit despre acest subiect în contextul regional de securitate, și anume dacă securitatea, democrația Republicii Moldova va fi amenințată, atunci Republica Moldova se poate proteja prin Unirea cu România”, a declarat Ion Tăbârță pentru Cotidianul.md.
Tăbârță vede însă adevărata noutate în ceea ce s-a întâmplat ulterior. Dincolo de politizarea inevitabilă de la Chișinău, simplul fapt că scenariul a ajuns să fie discutat în exterior schimbă, în opinia sa, dimensiunea dezbaterii. Unirea nu mai reprezintă pentru partenerii europeni o ipoteză complet străină.
„Ulterior, însă, intenționat sau nu, subiectul Unirii a fost preluat din nou în societatea moldovenească, a fost speculat și politizat, dar mai important este faptul că subiectul Unirii a început să fie discutat la cancelariile europene, or asta reprezintă marea noutate, pentru că deja, pentru statele europene, o posibilă unire a Republicii Moldova cu România nu mai este o inovație, sau un subiect necunoscut. În contextul declarațiilor făcute de Maia Sandu, în eventualitatea evoluției situației de securitate din regiune, cancelariile europene vor lua în calcul în a proteja Republica Moldova prin o eventuală unire cu România. Adică subiectul a ieșit dincolo de limitele discuției în Republica Moldova și România”, a adăugat expertul.
Este cu atât mai relevant, remarcă analistul, cu cât tema își pierduse din intensitate chiar în Republica Moldova, după ce fusese una dintre marile dispute politice și identitare ale primelor decenii de independență.
„Cu atât mai mult că subiectul reunirii a fost uitat, pe undeva, și în Republica Moldova, sau asupra lui nu s-a mai polemizat, nu a fost discutat atât de intens cum a fost în primele două decenii de independență a Republicii Moldova”, a explicat analistul.
Dar aici apare, potrivit lui Ion Tăbârță, și o capcană. Expertul atrage atenția că Moscova și vocile asociate filierei ruse au încercat anterior să deturneze tocmai acest subiect și să o transforme dintr-un posibil proiect politic într-un instrument de dezbinare. Ținta ar fi fost una sensibilă – crearea unei false confruntări între electoratul proeuropean și cel unionist, două segmente care, în viziunea sa, ar trebui să se completeze, nu să se combată.
„Dar aici trebuie de specificat că subiectul Unirii a început să fie speculat de către Federația Rusă contra parcursului european al Republicii Moldova. Ne aducem aminte că acum vreo 2, 3 ani în urmă, politehnologi sau comentatori politici români, care vin pe filieră rusă, au început să vorbească despre un eventual scenariu al Unirii prin candidarea doamnei Maia Sandu la funcția de președinte al României. În așa mod s-a încercat o antagonizare a relațiilor dintre România și Republica Moldova, în mod special din interiorul României, dar, totodată, de a-i contrapune pe europenii, așa numiți stataliști, sau cei care se manifestă pentru parcursul european al Republicii Moldova contra unioniștilor, și anume s-a încercat dezbinarea acestui segment major de dreapta a electoratului din Republica Moldova, format din cei care sunt adepții Uniunii Europene și adepții unionismului, care mai degrabă se completează, și nicidecum nu sunt într-o anumită antagonizare”, a conchis Ion Tărbârță.
