LIBERATION: Maia Sandu, președinta Rep. Moldova: „Datorăm pacea de care ne bucurăm astăzi poporului ucrainean”
Pentru șefa statului moldovean, integrarea în Uniunea Europeană, care nu a ajuns încă în stadiul negocierilor, ar permite țării sale să se protejeze de agresiunile ruse și să rămână o democrație
LIBÉRATION (Franța), 24 februarie 2026 – Realeasă în noiembrie 2024 pentru un mandat de patru ani, în pofida unor eforturi uriașe de destabilizare din partea Kremlinului, și la patru ani după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, președinta Moldovei, ferm pro-europeană, aduce un omagiu ucrainenilor, „care își sacrifică viața pentru a readuce pacea în regiunea noastră”. Într-un interviu acordat publicației Libération, ea își reînnoiește apelul pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, singura șansă „de a supraviețui ca stat democratic” și „de a rămâne în lumea liberă”.
Libération: Cum evaluați, pentru Moldova, consecințele invaziei ruse în Ucraina vecină, acum patru ani?
Maia Sandu: Problema principală este legată de securitate. Nimeni nu poate fi în siguranță atât timp cât Rusia continuă războiul în vecinătatea noastră. Datorăm pacea de care ne bucurăm astăzi poporului ucrainean, care rezistă deja de patru ani. Suferim, desigur, și consecințe economice. Războiul creează incertitudine pentru potențialii investitori, atât străini, cât și locali. Prețurile au crescut, de asemenea, dramatic, multe produse fabricate aici au devenit mai puțin competitive, deoarece a trebuit să căutăm noi rute de export. Dincolo de riscul acestui război care se desfășoară în Ucraina, ne confruntăm și cu un război hibrid, împotriva căruia am demonstrat multă reziliență în ultimii ani.
Libération: În contextul alegerilor moldovenești din 2024 și 2025, Moscova a finanțat campanii de dezinformare și de corupere a alegătorilor. Aceste ingerințe continuă și astăzi?
Maia Sandu: Rusia dorește să preia controlul puterii în Moldova, iar alegerile au fost o oportunitate specială pentru Kremlin. Din fericire, nu au reușit și am putut să ne protejăm suveranitatea. Moldovenii, nu Moscova, au ales ceea ce își doresc pentru viitorul țării lor. De la alegerile legislative din 2025, intensitatea acestor ingerințe este mai scăzută, dar înțelegem că este vorba despre o pauză, în timpul căreia Kremlinul își reanalizează strategia, fiind totodată ocupat cu alegeri în alte state. În primăvara anului 2026, de exemplu, sunt prevăzute alegeri în Armenia. Din partea noastră, trebuie să încercăm să anticipăm noile forme de ingerință din partea Rusiei și, desigur, să ne consolidăm instituțiile, dar și reziliența societății.
Nu construim această reziliență singuri. Franța este unul dintre cei mai apropiați parteneri și prieteni ai noștri. În ultimii ani, ne-am consolidat considerabil cooperarea: am actualizat acordul nostru de apărare, instituțiile noastre lucrează îndeaproape pentru a combate manipularea informației și am convenit asupra unei protecții reciproce a investițiilor, pentru a crea mai multe oportunități pentru companiile franceze în Moldova. Franța și președintele Macron susțin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, recunoscând că extinderea Uniunii reprezintă o investiție directă în securitatea europeană.
Libération: Cum ar putea Rusia să instrumentalizeze Moldova în vederea realizării propriilor sale scopuri?
Maia Sandu: Imaginați-vă dacă Federația Rusă ar controla astăzi majoritatea parlamentară și guvernul moldovean. Împărțim o frontieră de 1.000 de kilometri cu Ucraina, în special de-a lungul regiunii transnistrene, unde sunt încă prezente trupe și muniții rusești, împotriva voinței poporului nostru. Dacă Rusia ar controla puterea la Chișinău, ar putea provoca multe daune Ucrainei. În acest scenariu, Ucraina ar fi obligată să se preocupe și de frontiera sa cu Moldova, pe lângă problemele pe care le are deja pe linia actuală a frontului.
Vedem, de asemenea, că Rusia folosește țările în care partide pro-ruse sunt la putere pentru a dăuna și Uniunii Europene, pentru a instrui persoane care intervin și participă la acțiuni de sabotaj. În cazul Moldovei, am văzut cum tineri moldoveni sau preoți moldoveni erau instruiți în anumite țări din regiune apropiate de Kremlin.
Libération: Numele dumneavoastră a fost recent propus pentru Premiul Nobel pentru Pace de către un deputat norvegian, pentru a saluta reziliența dumneavoastră în fața Rusiei. Care a fost reacția dumneavoastră?
Maia Sandu: Eu reprezint doar o parte a acestui efort de reziliență, în spatele căruia se află o întreagă echipă și o întreagă societate, mobilizate împotriva acestor tentative de ingerință din partea Kremlinului. Ne bucurăm că oamenii sunt atenți la ceea ce se întâmplă în Moldova și că apreciază curajul și eforturile noastre. Dar există persoane care fac mult mai mult pentru pace: mă refer la cei care, în Ucraina, își sacrifică viața pentru a readuce pacea în regiunea noastră. Ei sunt cei care merită un astfel de premiu.
Libération: Moldova a început un proces de aderare la Uniunea Europeană. Ce simbolizează această integrare europeană în contextul geopolitic actual?
Maia Sandu: Integrarea europeană înseamnă șansa de a supraviețui ca stat democratic. Democrația noastră este în pericol din cauza agresiunii Rusiei, iar noi dorim cu tărie să rămânem parte integrantă a lumii libere. Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, de asemenea, securitate, oportunități și dezvoltare economică. Toate aceste lucruri le-am observat în statele care au aderat la Uniunea Europeană în ultimele trei decenii. Ne dorim același lucru și pentru Moldova.
Libération: Problema Transnistriei, regiune moldovenească controlată de autorități separatiste pro-ruse, ar putea încetini acest proces de aderare la UE?
Maia Sandu: Discutăm cu statele membre și cu instituțiile europene mai multe opțiuni pentru integrarea europeană a țării noastre. Suntem angajați în procesul de reintegrare a regiunii transnistrene. Marea problemă este prezența ilegală a trupelor ruse. Nu este vorba despre un număr mare, dar această prezență rămâne totuși o problemă. Între timp, facem pași importanți spre reintegrarea economică și socială. Atât timp cât armata rusă este prezentă acolo, soluțiile nu sunt doar la noi sau nu depind doar de noi. Sperăm să rezolvăm problema cât mai curând posibil și, desigur, pe cale pașnică.
Libération: Țări precum Ungaria se opun în continuare aderării Ucrainei, de care depinde strâns aderarea Moldovei. Pe termen lung, dacă situația nu se deblochează, ar putea reunificarea Moldovei cu România să revină în centrul dezbaterii?
Maia Sandu: Acest subiect a făcut întotdeauna parte din discuția publică și există un număr mare de persoane care susțin acest obiectiv. Dar suntem o democrație și este nevoie de o majoritate pentru orice proiect de o asemenea amploare. Astăzi, există o majoritate clară, confirmată prin referendum și confirmată prin alegeri, pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Acest proiect de aderare este important nu doar pentru Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană, deoarece ar însemna mai multă stabilitate, inclusiv pentru statele membre.
Libération: Un alt domeniu important de luptă pentru dumneavoastră este combaterea corupției. Ați exprimat în repetate rânduri dorința ca foști înalți funcționari și oligarhi vinovați de corupție să fie aduși în fața justiției?
Maia Sandu: Lupta împotriva marii corupții a fost întotdeauna o prioritate pe agenda noastră. Am început prin reforma justiției și consolidarea instituțiilor anticorupție. Cred că am obținut anumite progrese. Au fost deja pronunțate decizii în dosare de mare corupție și avem dosare importante care sunt în prezent examinate în instanță. Sperăm ca justiția să fie făcută. Trebuie, de asemenea, să continuăm lupta împotriva corupției sistemice, care reprezintă o problemă majoră pentru cetățeni. Este un efort important, dar există voință politică. Mai avem patru ani înaintea noastră, cu un sprijin majoritar în Parlament, ceea ce mă face optimistă în privința posibilității de a construi un stat de drept similar cu cel din multe state europene.
Libération: Unele persoane condamnate pentru corupție fug în Transnistria pentru a scăpa de pedeapsă. Există soluții pentru acest fenomen?
Maia Sandu: Am cerut guvernului și Ministerului Justiției să analizeze această problemă și să propună soluții. În teorie, ele există, fiind în mâinile judecătorilor și procurorilor, care cunosc riscul ca persoanele vizate în anumite dosare să se ascundă în regiunea transnistreană. Ei știu că organele constituționale nu îi pot urmări acolo. Măsurile solicitate de procurori și adoptate de judecători trebuie să țină cont de acest risc. În orice caz, Ministerul Justiției și guvernul trebuie să propună modificări ale cadrului normativ.
Libération: Moldova rămâne o țară cu o identitate complexă, uneori divizată. Unele subiecte, precum limba, rămân foarte sensibile. În acest context, cum poate fi promovată cu adevărat ideea unității naționale?
Maia Sandu: Aceasta a fost una dintre preocupările mele încă din prima zi a mandatului meu. O mare problemă este propaganda și manipularea informațională a Moscovei. Unul dintre obiectivele Rusiei este să divizeze societatea, astfel încât să nu ne putem concentra asupra agendei noastre interne de dezvoltare, de consolidare a statului și a unității.
Am promovat și continui să promovez studierea limbii române [limba oficială, n.red.] în regiunile unde nu este bine cunoscută. Dacă oamenii nu cunosc româna și vorbesc doar rusa, atunci au acces doar la surse de informare rusești. Promovăm, de asemenea, programe de studiere a limbii găgăuze [limba locală turcică]. În regiunea autonomă Găgăuzia, din ce în ce mai puține persoane o vorbesc, iar limba rusă este predominantă.
Libération: Chiar în interiorul Uniunii Europene, unele echilibre politice și principii care au structurat ultimele decenii devin din ce în ce mai fragile. Ca președintă a unei țări candidate, ce impresie vă lasă aceste evoluții?
Maia Sandu: Această evoluție a ordinii mondiale este îngrijorătoare. Este clar că lucrurile se schimbă și că această tranziție va fi dificilă pentru toți, dar mai ales pentru țările mici. Dorim să ne ancorăm în Uniunea Europeană, deoarece aceasta este șansa noastră de a rămâne în lumea liberă. Dar cred că putem aduce și o contribuție, prin experiența noastră privind modul de consolidare a rezilienței societății și modul de recunoaștere a semnelor ingerinței. Chiar dacă suntem o țară mică, dorim să continuăm să fim o țară prietenă a statelor democratice și să nu fim folosiți de Rusia pentru a dăuna democrațiilor europene.
