O linie de înaltă tensiune leagă acum capitala moldoveană de rețeaua românească.
O schimbare strategică începută odată cu războiul din Ucraina,
cu prețul unei creșteri accentuate a facturilor
LIBERATION (Franța), 24 februarie 2026 – În ultimele luni, în sudul Moldovei, sătenii au văzut apărând impunători piloni metalici pe câmpurile înghețate de iarnă. Aceste structuri vor lega în curând rețeaua electrică românească de capitala moldoveană, Chișinău. Testată cu succes la sfârșitul lunii ianuarie, această nouă linie de înaltă tensiune de 400 kV, numită și „Linia Independenței”, marchează pentru Moldova sfârșitul dependenței energetice față de Moscova, care a ținut-o mult timp sub influența rusă.
În configurația actuală, electricitatea importată din România trece prin Transnistria, regiune separatistă pro-rusă din estul țării, unde se află una dintre cele mai mari centrale de cogenerare din Europa, moștenire a perioadei sovietice. „Geografic este contraintuitiv, dar acolo se află nodul energetic, de unde electricitatea este apoi redistribuită în restul țării”, explică Valeriu Pașa, analist politic și membru al think tank-ului WatchDog. Liderii autoproclamați ai acestei enclave ostile guvernului pro-european „pot decide să oprească livrările în orice moment”, precizează expertul. „Este un pericol permanent, de care vom scăpa odată cu noua linie electrică.”
Integrarea în rețeaua energetică europeană
Ruptura energetică cu Moscova a început, de fapt, încă din iarna 2021–2022, odată cu gazul natural. După victoria pro-europenilor la alegerile legislative, gigantul rus Gazprom, care aproviziona atunci întreaga Moldovă, a invocat o datorie de 709 milioane de dolari, respinsă de Chișinău. Rusia a redus volumul livrărilor cu 30% și a impus o serie de embargouri asupra produselor moldovenești. Prețul gazului a crescut cu 150%. În februarie 2022, această criză a fost agravată de începutul războiului din Ucraina, care a limitat și mai mult schimburile cu Rusia. În doar un an, Moldova a fost nevoită să facă o schimbare radicală și s-a integrat în rețeaua energetică europeană. Moscova a pierdut unul dintre principalele sale instrumente de șantaj politic; în iunie 2022, Moldova a fost declarată oficial candidată la Uniunea Europeană.
Dar Transnistria reprezintă o excepție: Rusia continuă să livreze acolo gaz gratuit. Acest flux le permitea până recent autorităților locale să producă și să vândă electricitate în restul Moldovei, la prețuri atractive. Chiar și după 2022, centrala transnistreană de la Cuciurgan a rămas principala sursă de electricitate a țării, produsă din gaz rusesc. „Dar această energie ieftină avea un cost politic, ne ținea prizonieri”, subliniază actualul ministru al Energiei din Moldova, Dorin Junghietu.
Abia la 1 ianuarie 2025 statu quo-ul, care asigura Moscovei o influență economică și politică în regiune, a început să se destrame: contractul care permitea Gazprom să tranziteze gazul prin Ucraina a expirat. Rusia și-a oprit temporar livrările, provocând o criză energetică fără precedent în enclava separatistă, care s-a răspândit prin ricoșeu în restul țării. Pentru a evita penele de curent, Chișinăul s-a orientat din nou către România, de această dată pentru electricitate. „Prețurile au crescut atunci cu până la 50–60%”, recunoaște Dorin Junghietu. În paralel, guvernul a accelerat construcția a trei linii electrice pentru a reconfigura rețeaua și a se elibera de vechea infrastructură sovietică. „Linia Independenței”, care se întinde de la Isaccea la Chișinău prin Vulcănești, va fi prima pusă în funcțiune.
Facturi ridicate și campanii de manipulare
„A trebuit să facem în trei sau patru ani ceea ce nu s-a făcut în treizeci de ani”, subliniază Dorin Junghietu. Statul investește masiv și în energiile regenerabile: potrivit ministrului, producția locală de energie verde a crescut de douăsprezece ori din 2020.
În rândul populației, această ruptură cu Moscova nu este întotdeauna bine percepută. Încă divizați între aspirațiile europene și afinitățile rusești, mulți moldoveni își exprimă nemulțumirea, în special din cauza facturilor ridicate. Subiectul este frecvent exploatat de partidele de opoziție și de figuri pro-ruse. Jurnaliști specializați în verificarea faptelor au scos recent la lumină o campanie de manipulare pe rețelele sociale, amplificată de propagandiști pro-Kremlin, folosind facturi scoase din context sau falsificate, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. „În fiecare zi vedem răspândindu-se narațiunea potrivit căreia centrala de la Cuciurgan ne poate salva”, regretă Dorin Junghietu. De la criza din 2025, Rusia aprovizionează Transnistria cu volume reduse, prin Europa, după un acord încheiat cu compania moldo-rusă Moldovagaz. Procesul este complex și costisitor pentru Moscova și este adesea întrerupt din cauza problemelor de plată. „Acest mecanism nu este viabil”, insistă ministrul.
Aderarea la UE pentru a consfinți ruptura cu Moscova
Pornită din sectorul energetic, ruptura se extinde și în alte domenii. Sancțiunile asupra produselor rusești și blocajele logistice legate de război au accelerat o tendință începută deja înainte de conflict. „Acum zece sau cincisprezece ani, peste 50% din exporturile noastre mergeau în Rusia. Astăzi, acestea reprezintă doar 4%”, declara președinta Maia Sandu în podcastul britanic *The Rest Is Politics*, în ianuarie. „Multe produse care mergeau în Rusia ajung astăzi pe piața europeană”, precizează analistul Valeriu Pașa. Este vorba mai ales despre produse agricole, fructe, produse semi-finite. „Am dezvoltat, de asemenea, noi piețe în Africa, Orientul Mijlociu sau India”. Chiar și Transnistria, al cărei principal partener comercial era Rusia, exportă astăzi în proporție de 80% către UE.
Pentru a face ireversibilă ruptura față de Moscova, obiectivul final al Moldovei este aderarea la Uniunea Europeană înainte de 2030. Autoritățile avertizează că, pe termen lung, această mică țară de 33.000 de kilometri pătrați și 2,3 milioane de locuitori, considerată una dintre cele mai sărace din Europa, va putea cu greu face față singură ambițiilor Kremlinului de a recâștiga controlul asupra acestei foste republici sovietice.
Deschiderea oficială a negocierilor de aderare întârzie însă. Procesul este legat de cel al Ucrainei și este încetinit, printre altele, de veto-ul Ungariei. Problema Transnistriei, unde Kremlinul staționează încă trupe, ar putea fi un alt punct de dispută. „Așteptăm ca guvernul moldovean să ia o poziție clară”, afirmă Valeriu Pașa. El subliniază totuși că integrarea europeană a țării nu ar trebui condiționată de rezolvarea conflictului transnistrean: „Acest lucru ar însemna să oferim Rusiei puterea de decizie asupra aderării la UE. Pentru Bruxelles, ar fi o capitulare diplomatică și geopolitică.”
Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA//rlambru
