Campania prezidențială, cuplată cu un referendum privind apartenența la UE, este tulburată de controversele legate de imparțialitatea procesului electoral și de o operațiune masivă de dezinformare orchestrată de Moscova
LE MONDE (Franța), 18 octombrie 2024 – Chemați la urne duminică, 20 octombrie, două milioane de moldoveni vor alege între președinta în funcție, al cărei proiect politic este de a lega țara de Uniunea Europeană, și alți zece candidați, cei mai mulți dintre ei orientați în grade diferite către Moscova. Pentru a atrage alegătorii în secțiile de votare, în special cele 200.000 de voturi din diaspora, Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, a organizat împreună cu votul prezidențial, un referendum care a pus întrebarea dacă țara ar trebui sau nu să adere la UE.
„Voi vota da [la referendum], dar încă nu m-am hotărât ce candidat voi vota la alegerile prezidențiale”, explică Liolia Rusu, 59 de ani, îngrijitoare la o grădiniță în Anenii Noi, un mic oraș viticol din sud-vestul capitalei Chișinău. Ea merge împreună cu o colegă la o întâlnire a principalului candidat de opoziție, Alexandr Stoianoglo, organizată marți, 15 octombrie, la sfârșitul după-amiezii. „Nu îl cunoaștem cu adevărat pe acest candidat, încercăm să-i ascultăm pe toți. Votul este important, nu ratez niciun vot. Viitorul nostru este decis”, continuă Natalia Nemerenco, 55 de ani. Amândouă visează „să trăim ca în Europa, unde este mai bine decât aici”!
Tineret absent
Cele două femei formează unul dintre grupurile care converg către Casa de Cultură. Înainte de a ajunge la clădire, mulțimea trece pe lângă o statuie masivă a lui Lenin, acum o raritate în Moldova. Înăuntru, toate locurile sunt ocupate, sute de capete cărunte, în timp ce tineretul se remarcă prin absență. Un ziar de campanie este distribuit publicului, scris în întregime în limba rusă, chiar dacă limba oficială a țării este româna.
Alexandr Stoianoglo, 57 de ani, candidat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, ia microfonul după o mică întârziere. Câteva aplauze îl încurajează. Creditat cu 9% din intențiile de vot, bărbatul este îmbrăcat într-un costum elegant, iese în evidență în fața unui public îmbrăcat foarte modest. Fața lui are un aspect sever, un nas foarte lung, puțin turtit la mijloc ca al unui boxer, cu o căutătură ironică. Începe prin a se prezenta în limba română dar, după câteva minute, acest fost procuror explică în rusă că va vorbi în ambele limbi. Apoi renunță complet să vorbească în română, care nu este limba lui maternă.
„Afacerile trebuie să conducă economia țării și să susțină asistența socială. Când am fost numit procuror, am arestat 1.000 de oameni de afaceri pe an. Nu pentru că comiteau infracțiuni, ci pentru a stoarce bani de la ei”, afirmă candidatul, care trece rapid la tema arzătoare a securității, marcându-și diferența ață de președintele în funcție. „Vom dezvolta statutul de neutralitate [consacrat în Constituția Republicii Moldova din 1994]. Deci nu vom fi atrași niciodată într-un război. Fără baze, fără exerciții militare aici!” Murmure de aprobare în sală.
„Vrem cu Rusia!”
„Nu trebuie să folosim retorica militară. Maia Sandu sprijină Ucraina, ne va târî în război”, adaugă Stoianoglo. Aplauze puternice. Cineva din primele rânduri strigă: „Vrem să trăim cu Rusia!” Atunci o femeie din fundul camerei strigă: „Rusia! Rusia!”
Stoianoglo își continuă discursul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. El promite că va găsi o poziție echilibrată între Rusia și UE, dar întrebat despre prețul gazului, la care economia moldovenească este atât de sensibilă, admite că odată ajuns președinte va căuta să negocieze gaz rusesc ieftin, „nu pentru mine, ci pentru țară”.
În 2022, după invadarea Ucrainei, Rusia și-a redus brusc livrările de gaze către Moldova cu două treimi, iar Chișinăul a fost nevoit să găsească urgent alte surse, dar la prețuri mult mai mari, provocând o inflație de 30%. Puterea de cumpărare a moldovenilor încă nu și-a revenit, ceea ce a costat-o pe Maia Sandu puncte de popularitate.
Încurajați de această primire favorabilă la Moscova a candidatului opoziției, interpelări încep să curgă cu acuze la adresa Europei. O doamnă strigă că „LGBT-urile vor prelua bisericile și vor organiza orgii în ele”, și întreabă: „Cine ne va proteja familiile?”
Un bărbat denunță: „Satanismul domnește în Europa, unde sexul copiilor este schimbat fără acordul părinților”. Stoianoglo răspunde: „Nu acestea sunt valorile noastre, nu vom susține așa ceva”. „O să o învingi pe Maia Sandu, trebuie să o zdrobești!”, strigă o doamnă. Candidatul consideră că este timpul să stăpânească un mic grup radical care s-a format în public: „Lăsați-o pe Maia Sandu în pace”, spune el cu o voce siropoasă.
Odată încheiată întâlnirea, Alexandr Stoianoglo spune pentru Le Monde că nu este sigur că va recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale. „Vom vedea ce spun observatorii noștri. În orice caz, campania nu este deloc corectă: miniștrii și oficialii europeni mărșăluiesc la Chișinău pentru a face reclamă Maiei Sandu”. Referitor la referendum, despre care nu a spus niciun cuvânt, consideră că este doar un „plebiscit pentru Maia Sandu”, ca atare nu va participa la el.
Deseori etichetat drept candidat pro-rus, la fel ca liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, fost președinte al Republicii (2016-2020), Igor Dodon, Stoianoglo „este unul dintre candidații apropiați de Moscova” , crede analistul politic Ion Tabârță.
„Are legături cu Dmitri Kozak [director adjunct al administrației prezidențiale ruse]. Fiecare candidat pro-rus are o funcție constând în delegitimarea alegerilor, a referendumului, în nișa lor electorală”.
Interferenţa Moscovei
Lucrările de subminare coordonate la Moscova urmăresc să devieze integrarea europeană a Chișinăului. Împreună cu Armenia și Georgia, Moldova face parte dintr-un grup de țări mici aflate la marginea Europei, într-un veșnic balans fin între revenirea la sfera de influență rusă și un model de dezvoltare democratică orientat spre UE.
Autoritățile moldovenești estimează că Moscova a cheltuit nu mai puțin de 100 de milioane de dolari (92 de milioane de euro) pentru diverse operațiuni de dezinformare, cumpărare de voturi și corupție. O operațiune orchestrată în principal de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, care trăiește ca refugiat la Moscova după ce a fost condamnat la cincisprezece ani de închisoare de către un tribunal de la Chișinău pentru că a sifonat un miliard de dolari de la trei bănci, în urmă cu aproximativ zece ani.
Această operațiune de influență pe scară mare a fost denunțată de Statele Unite și de ONG-ul Reporters Sans Frontieres, dar și de Franța, care au făcut presiuni asupra rețelei de socializare Telegram pentru a bloca mai multe canale de dezinformare controlate de Șor, subliniază Dionis Cenușă, expert asociat la Centrul pentru Studii Est-Europene de la Vilnius.
„Nu lăsați escrocii să vă cumpere voturile”, insistă Maia Sandu, care face campanie cu câteva zile înainte de alegeri. „Trebuie să vorbiți între voi pentru a nu lăsa propaganda să câștige oamenii”, le explică ea sătenilor în cadrul unei operațiuni din ușă în ușă, miercuri, 16 octombrie, la Micăuți, 3.000 de locuitori, situat la patruzeci și cinci de minute nord de Chișinău. O vizită în teritoriu sigur, pentru că localitatea votase 70% pentru ea la alegerile prezidențiale din 2020.
„Și ce cred vecinii tăi?”, se întreabă Maia Sandu. „Sunt toți aici”, răspunde o bunică. „Unii au capul pe umeri, dar alții înghit tot ce văd pe rețelele de socializare”, se arată ea indignată. „Trebuie să veniți să votați duminică”, a spus președinta, refuzând politicos o felie de clătită înmânată de un rezident. „Toți copiii noștri lucrează în Europa”, răspunde prompt doamna, în costum tradițional. Maia Sandu spune apoi: „Vrem ca tinerii să lucreze aici și, cu voturile voastre, vom aduce UE înapoi aici!”
Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA//rlambru