Președinta pro-europeană, favorabilă Ucrainei, este amenințată cu pierderea majorității absolute la alegerile legislative din 28 septembrie, pe fondul ingerințelor rusești
LE MONDE (Franța), 27 august 2025 – Republica Moldova sărbătorește miercuri, 27 august, ziua sa națională, care marchează adoptarea declarației de independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991. La inițiativa președintei Maia Sandu, președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, efectuează cu această ocazie o vizită oficială la Chișinău. Seara este programat un discurs al celor patru lideri, în piața Marii Adunări Naționale.
Pentru Palatul Élysée, scopul este de a arăta un sprijin fără echivoc pentru „independența, suveranitatea teritorială, parcursul european și continuarea reformelor” ale acestei țări de 2,4 milioane de locuitori, aflată la granița cu România și Ucraina. Vizita are loc cu o lună înainte de alegerile legislative din 28 septembrie, în cadrul cărora vor fi aleși 101 deputați pentru un mandat de patru ani.
În iulie 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu, care era deja președintă de șase luni, a obținut o majoritate de 63 de mandate la capătul unei campanii axate pe lupta împotriva corupției și pe reforma justiției. Patru ani mai târziu, contextul geopolitic a schimbat datele problemei, PAS poziționându-se în primul rând ca un partid anti-Kremlin, pro-Ucraina și pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, la care acest stat este candidat din 2022. Alegătorii moldoveni au sprijinit această traiectorie în toamna anului 2024, realegând-o pe Maia Sandu și pronunțându-se în favoarea aderării la UE printr-un referendum.
Rezultatele au fost însă foarte strânse, după o serie de ingerințe rusești marcate de cumpărări masive de voturi și de o campanie de dezinformare online, a cărei origine a fost stabilită prin anchete polițienești și jurnalistice. Acțiuni orchestrate în principal de Ilan Șor, oligarh aflat în exil din 2019, mai întâi în Israel, apoi la Moscova, și condamnat la cincisprezece ani de închisoare pentru „furtul secolului” – dispariția a 1 miliard de dolari (860 milioane de euro) din trei bănci moldovenești între 2012 și 2014.
Aceste ingerințe s-au amplificat în ultimele săptămâni. „Moscova vrea să controleze Republica Moldova chiar din toamnă” prin mecanisme de cumpărare de voturi și finanțări cu „criptomonede” – „100 de milioane de euro” fiind prevăzuți în acest scop, a afirmat Maia Sandu într-un comunicat la 30 iulie. Manifestații antiguvernamentale la Chișinău au fost anunțate încă de la mijlocul lunii august de Ilan Șor, care a organizat deja numeroase adunări în 2022 și 2023, cu scopul de a destabiliza guvernul.
Într-un videoclip postat pe rețelele sociale la 11 august, el a promis participanților o remunerație de „3.000 de dolari [2.580 de euro] pe lună”, într-o țară unde salariul mediu net este de 751 de euro. Poliția moldovenească a condamnat acțiunile oligarhului, acuzându-l că „vrea să implice cetățenii în activități ilegale care incită la violență”. Manifestațiile, neautorizate, nu au atras până acum decât câteva zeci de participanți. Șaptezeci de persoane au fost arestate de poliție pe 16 august.
Pe 14 august, șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat, de asemenea, că campania de dezinformare, care s-a desfășurat mai ales pe Telegram în 2024, s-a mutat între timp pe TikTok, după tipare similare celor care au marcat alegerile prezidențiale și legislative din România, la sfârșitul lui 2024. În România, scrutinul prezidențial a fost anulat în decembrie, după ce autoritățile au constatat nereguli și manipularea platformei TikTok în primul tur, pe fondul suspiciunilor de ingerințe rusești. În Republica Moldova, țară majoritar vorbitoare de limbă română, răspândirea dezinformării în limba română a căpătat amploare, cu „conținut dezvoltat de reprezentanți ai unui fost candidat român, având puncte comune cu cele ale grupului Șor”, a adăugat șeful poliției moldovenești, fără a oferi însă un nume.
Pentru istoricul român Armand Goșu, specialist al spațiului ex-sovietic, un scenariu comparabil cu cel trăit de Georgia – unde alegerile legislative din toamna lui 2024 au readus această țară caucaziană în sfera de influență a Kremlinului – ar fi încă „puțin probabil” în cazul Moldovei. Pe 28 septembrie însă, PAS s-ar afla într-o poziție mai puțin favorabilă decât în 2021: potrivit unui sondaj publicat pe 20 august, partidul ar obține 34% din voturi, departe de a putea forma o majoritate.
Chiar dacă formațiunii lui Ilan Șor nu i s-a permis să prezinte candidați, Blocul Electoral Patriotic – care reunește în special partidele socialiste și comuniste pro-Moscova, alimentate de nostalgia trecutului și de discursuri anti-LGBT+ – ar obține 30% din sufragii. Acest sondaj nu ia însă în calcul diaspora și nici alegătorii din regiunea separatistă Transnistria, unde sunt staționați între 1.500 și 2.000 de soldați ruși. Or, diaspora, care poate reprezenta până la 20% dintre votanți, este în general favorabilă PAS și poate avea un rol decisiv într-un scrutin proporțional.
Partide pro-europene „de fațadă”
Partidul Maiei Sandu a pierdut o parte din electorat în ultimii ani, pe fondul unei crize economice legate de războiul din Ucraina, dar și „al crizei energetice alimentate de Rusia”, afirmă Valeriu Pașa, analist politic al grupului de reflecție moldovean Watchdog. Țara s-a desprins treptat de gazul rusesc, folosit de Moscova ca instrument de șantaj, cu prețul creșterii costurilor la energie. Rețelele lui Ilan Șor și partidele de opoziție exploatează astfel această creștere a costului vieții împotriva guvernului. Societatea civilă critică de asemenea PAS pentru lentoarea în reforma justiției.
Însă, în afara partidului Maiei Sandu, „nu există alternative pro-europene credibile” cu care acesta ar putea face o coaliție, afirmă Valeriu Pașa. Alte două formațiuni ar putea atrage alegătorii dezamăgiți de PAS: Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, și blocul Alternativa, al lui Ion Ceban, primarul Chișinăului. Însă, potrivit lui Valeriu Pașa, acestea sunt partide pro-europene „de fațadă”, acuzate de PAS că fac jocul Rusiei. În plus, Ion Ceban a fost declarat indezirabil pe teritoriul României, pe data de 9 iulie a.c., „din motive de securitate națională”, a anunțat Ministerul român al Afacerilor Externe, fără a oferi alte precizări.
Pentru Moscova, miza alegerilor legislative din 28 septembrie este „să creeze haos pentru ca PAS să nu aibă majoritate”, analizează Armand Goșu. Potrivit istoricului, Rusia nu caută atât să cucerească Republica Moldova, cât să o slăbească, pentru a crea un focar de destabilizare în sud-vestul Ucrainei, Chișinăul aflându-se la aproximativ 200 de kilometri de Odesa.
În acest context, vizita liderilor europeni în capitala moldovenească reprezintă un „semnal puternic” adresat Kremlinului, rezumă analistul politic Valeriu Pașa: „Ei arată că nu au uitat de Moldova”.(Autor: Marine Leduc)
