Partidul Acțiune și Solidaritate obține peste 50% din voturi după numărarea a 99% din buletinele de vot, ceea ce îi oferă 55 de mandate din 101 în Parlamentul moldovean. Coaliția de opoziție, Blocul Patriotic, a chemat la proteste pentru a contesta rezultatele în caz de „fraudă”
LE MONDE (Franța), 29 septembrie 2025 – Susținătorii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-european, al președintei Maia Sandu, au putut răsufla ușurați. La sediul PAS, la Chișinău, tensiunea era palpabilă în timpul primelor numărători, duminică seara, 28 septembrie, când au avut loc alegerile legislative în Moldova. Partidul a trecut repede în frunte, dar optimismul era încă reținut: va obține oare majoritatea absolută, contrar prognozelor? Abia spre ora 1 dimineața (ora Chișinăului) teama de necesitatea formării unui guvern minoritar, cu opoziția partidelor pro-ruse, s-a risipit.
PAS a strâns, în cele din urmă, peste 50% din voturi după validarea a 99,5% din procesele-verbale, ceea ce îi permite să obțină majoritatea absolută. Potrivit proiecțiilor, va avea 55 de mandate din 101, față de 63 în vechiul Parlament. Partidul pro-rus, Blocul patriotic, se află mult în urmă, cu 24,2% din voturi, urmat de „Blocul Alternativa” (7,9%) și „Partidul Nostru” (6,2%), două formațiuni care se declară pro-europene, dar anti-PAS, și care vor intra de asemenea în Parlament.
O altă mică surpriză este intrarea în parlament a partidului „Democrația Acasă”, formațiune care susține unirea României cu Republica Moldova. Acesta a depășit la limită pragul electoral de 5%. Partidul a fost propulsat pe rețelele sociale de extrema dreaptă românească, printr-un mesaj anti-PAS similar discursului pro-rus.
„Amestec al Rusiei”
Rata de participare, de 52%, este mai mare decât în 2021 (48%), în timp ce voturile diasporei au atins un număr fără precedent pentru alegeri legislative: peste 280.000 de persoane au votat din străinătate, dintre care 78% pentru PAS, permițându-i să atingă majoritatea în acest scrutin proporțional. Într-un discurs ținut seara, liderul partidului, Igor Grosu, a felicitat alegătorii, amintind totodată „amestecul Rusiei” care a perturbat campania. La începutul săptămânii, Maia Sandu denunțase sutele de milioane de euro pompate de Moscova pentru cumpărarea de voturi și orchestrarea campaniilor de dezinformare online.
Pentru această fostă republică sovietică, candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 2022, victoria PAS înseamnă și continuarea negocierilor și a reformelor, în special în justiție, precum și sprijinul pentru vecina Ucraina. Partidul și-a axat campania pe probleme geopolitice și pe respingerea Rusiei. Acest discurs ar fi putut însă să-i dăuneze, într-o perioadă în care Moldova traversează o criză economică, legată mai ales de creșterea prețurilor la energie, după ce țara s-a desprins treptat de gazul rusesc, folosit de Kremlin ca instrument de șantaj. Partidele de opoziție au exploatat această creștere a costului vieții împotriva guvernului, în condițiile în care salariul minim brut este de 280 de euro.
Deciziile recente ale autorităților de la Chișinău au oferit de asemenea muniție opoziției, care nu ezită să califice guvernarea PAS și acțiunile Comisiei Electorale Centrale drept „dictatură”, preluând propaganda Kremlinului. Cu câteva zile înainte de scrutin, CEC a radiat două partide din alegeri: „Inima Moldovei”, parte a Blocului patriotic, și „Moldova Mare”. Acestea sunt suspectate de finanțări ilegale, inclusiv din partea Moscovei. Pentru autoritățile moldovene, deciziile sunt necesare în fața „războiului hibrid” purtat de Rusia, care vrea să păstreze Moldova în sfera sa de influență.
Cazul Transnistriei
O altă controversă a vizat lipsa secțiilor de votare pentru Transnistria, regiune separatistă pro-rusă care s-a desprins în 1992, dar a cărei independență nu este recunoscută internațional. Aproximativ 370.000 de persoane, pe lângă cei 2,5 milioane de locuitori ai Moldovei, trăiesc în această regiune majoritar rusofonă, aflată la granița cu Ucraina, unde staționează între 1.500 și 2.000 de soldați ruși. Deși are un președinte și un Soviet Suprem, majoritatea populației deține pașaport moldovenesc și poate participa la scrutinele din teritoriul controlat de Chișinău.
La Anenii Noi, un oraș de circa 9.000 de locuitori, situat la 30 km de capitală, noi urne destinate transnistrenilor au fost instalate cu câteva zile înainte de scrutin, la Școala de arte. La prezidențiale și la referendumul pentru aderarea la UE din octombrie 2024 au fost deschise 30 de secții pentru transnistreni. Anul acesta, guvernul moldovean a deschis doar 12, dintre care cinci mutate mai departe de Transnistria, cu trei zile înainte de alegeri. Opoziția și autoritățile de la Tiraspol au denunțat o piedică pusă votanților din regiune. Doar 12.000 de persoane au votat, față de 28.000 la parlamentarele din 2021, când au fost deschise 41 de secții.
Chișinăul și-a justificat decizia prin motive de securitate: puteau exista perturbări în „zona de securitate”, zona-tampon la frontiera administrativă.
Votul transnistrenilor s-a dovedit însă mai divers decât părea: doar jumătate dintre ei au optat pentru Blocul patriotic, PAS obținând 30% și Alternativa aproape 9%. Este un rezultat mai bun pentru PAS decât în alte raioane ale țării. Unii alegători transnistreni, precum Alexandr (care nu a dorit să-și facă public numele de familie), cer „pace” și ca Moldova să rămână „neutră”, păstrând legăturile cu Rusia, așa cum dorește Blocul patriotic. Tânărul de 30 de ani, originar din Bender și tată al unui copil de 4 ani, se teme că războiul va ajunge la ușa sa dacă e PAS la putere. Dimitri, 27 de ani, ras în cap și cu o înfățișare impunătoare, a venit la vot cu un prieten „pentru a-și susține președinta, pe Maia Sandu” și aderarea la UE, „departe de Rusia”. Inginer IT, locuiește la Tiraspol și lucrează de la distanță pentru o companie din Chișinău, nu recunoaște regimul transnistrean și speră la o reunificare a celor două teritorii.
Teama de tulburări
Spre ora 16, mașini de poliție și un camion de pompieri s-au oprit în fața secției din Anenii Noi. Mai mulți bărbați în uniformă au verificat clădirea școlii, apoi au plecat rapid. A fost o falsă alertă cu bombă. Mai multe atacuri cibernetice și alerte de acest tip au marcat ziua, atât în Moldova, cât și în secțiile de vot din străinătate, fără a perturba procesul electoral. Una dintre alerte a blocat însă un pod între Transnistria și restul Moldovei, descurajând o parte dintre alegători.
La câteva ore după primele rezultate, fostul președinte Igor Dodon, liderul Blocului patriotic, a participat la un protest nocturn alături de câteva zeci de persoane, în fața sediului CEC, cerând instituției „să nu pună la cale manevre”, întrucât, potrivit lui, majoritatea Moldovei este „împotriva PAS”. Acesta a chemat populația să se adune luni, la prânz, pentru a apăra „victoria poporului împotriva PAS”. „Dacă în această seară au loc fraude, mâine nu vom recunoaște nici alegerile legislative, nici fraudele, și vom cere noi alegeri”, a declarat el.
Autoritățile se tem de perturbări. Pe 22 septembrie, poliția a efectuat 250 de percheziții și a reținut 74 de persoane legate de rețeaua pro-rusă, dintre care 11 au fost arestate. Acești indivizi au participat la tabere de antrenament paramilitar în Serbia, unde doi suspecți au fost de asemenea arestați vineri. Ei sunt bănuiți că voiau să provoace perturbări înainte sau după alegeri. Duminică seara, poliția a arestat trei persoane din Transnistria, care aveau asupra lor materiale pirotehnice și care sunt suspectate că voiau să încurajeze destabilizări, imediat după anunțarea rezultatelor.
Articol de Marine Leduc
