– Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) al președintei Maia Sandu a câștigat clar alegerile parlamentare din Republica Moldova, desfășurate duminică și și-a apărat majoritatea absolută a mandatelor în Parlament. În urmă cu patru ani, partidul orientat spre o apropiere rapidă de UE obținuse aproape 53% și 63 din cele 101 mandate ale Parlamentului de la Chișinău.
În noaptea alegerilor, Sandu le-a mulțumit cetățenilor, afirmând că aceștia au decis „viitorul țării pentru mulți ani, dincolo de următorii patru”. Prezența la vot a fost de 52,1%. Președinta a avertizat că autoritățile se așteaptă la tulburări și violențe organizate de forțele pro-ruse și a chemat la calm în fața provocărilor.
Zelenski: Rusia nu a reușit să destabilizeze Moldova
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat la rândul său succesul pro-europenilor de la Chișinău. O înfrângere a acestora ar fi expus Ucraina unui al patrulea vecin dificil, pe lângă Belarus și guvernele pro-ruse din Ungaria și Slovacia. „Rusia nu a reușit să destabilizeze Moldova, deși a investit resurse considerabile în haos și coruperea celor pe care îi putea atinge”, a spus Zelenski.
Și din România au venit mesaje de felicitare. Premierul Ilie Bolojan a lăudat „mobilizarea exemplară” a forțelor pro-europene și modul în care autoritățile moldovene au rezistat presiunilor „menite să frângă voința poporului”.
Blocul patriotic, mult sub așteptări
Pe locul al doilea, la mare distanță, s-a clasat „Blocul patriotic”, o alianță pro-rusă formată în vară din patru partide și condusă de foștii președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin. Aceasta a obținut doar 24,5% din voturi, mult sub propriile așteptări.
Dodon, șeful Partidului Socialiștilor și președinte al țării între 2016 și 2020, a adunat în noaptea alegerilor câteva zeci de susținători în fața Comisiei Electorale Centrale, acuzând „Occidentul” de fraudarea votului. El a chemat la proteste luni, însă, având în vedere rezultatul clar, este incert câtă credibilitate vor avea acuzațiile sale.
Atât Dodon, cât și Voronin nu s-au redus complet la rolul de executanți ai Moscovei, însă politicile lor au fost marcate de lipsa voinței de reformă și de perpetuarea corupției și clientelismului. O altă componentă a Blocului patriotic, partidul „Inima Moldovei” al Irinei Vlah, a fost exclusă înainte de alegeri de către CEC, pe motiv de finanțări ilegale.
Alternativa și alte forțe politice
„Blocul Alternativa”, condus de primarul Chișinăului Ion Ceban și de fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a obținut circa 8% din voturi. Ceban câștigase detașat alegerile locale din 2023, iar Stoianoglo obținuse un scor notabil la prezidențialele din 2024. Deși ambii neagă că ar fi pro-ruși, sunt puternic conectați la cercuri de influență rusești.
Pe locul patru s-a clasat „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, cu 6,2%. Fost primar al orașului Bălți, Usatîi are talent pentru sloganuri populiste, dar evită să își expună clar obiectivele politice. În programul său, UE nici măcar nu este menționată.
Surpriza alegerilor a fost partidul „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc, apropiat de naționalistul român George Simion, care a trecut pragul electoral cu aproximativ 5,5%.
Amestecul Rusiei
Ca și la prezidențialele și referendumul din 2024, scrutinul parlamentar a fost puternic influențat de amestecul Rusiei. Sandu afirmase în septembrie că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de euro (aproape 1% din PIB-ul Moldovei) pentru a influența alegerile și a deturna țara de la parcursul său european.
FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG (Germania), 29 septembrie 2025
