Chiar dacă state precum România, Suedia sau Danemarca susțin urgentarea, opoziția marilor puteri europene face ca o aderare „fulger” să fie puțin probabilă în acest moment.
După Olanda, Italia, Ungaria, Austria, Germania și Franța, este rândul Poloniei să anunțe că nu va fi de acord cu aderarea accelerată a Ucrainei și Moldovei la UE: „Comisia Europeană a lansat ideea unei scurtături către aderare. Acest lucru nu se va întâmpla. Credem că Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, așa cum a trebuit și noi”.
Principalele state care au exprimat rezerve sau opoziție față de un calendar rapid (cum ar fi aderarea parțială sau totală până în 2027) sunt Ungaria (care-și menține opoziția față de o aderare rapidă a Ucrainei atâta timp cât aceasta se află în război, anunț făcut de Péter Magyar), Franța și Germania (care se opun scurtăturilor procedurale), Olanda și Italia (care nu susțin modelul „aderare întâi, integrare mai târziu”, cerând respectarea parcursului tradițional bazat pe îndeplinirea strictă a condițiilor de aderare), respectiv Austria (care insistă că nu trebuie să existe tratamente preferențiale pentru Ucraina și Moldova în raport cu statele din Balcanii de Vest, care așteaptă de mult timp integrarea).
În acest context pare desuetă ideea ca Republica Moldova să solicite perioade tranzitorii pentru unele domenii, după aderarea la Uniunea Europeană, în special acolo unde implementarea standardelor comunitare presupune investiții majore precum infrastructura, agricultura sau protecția mediului.
Ideea a fost lansată de Cristina Gherasimov, vice prim-ministru pentru Integrare Europeană: „Este adevărat că noi, ca țară, ne-am propus un calendar foarte ambițios, însă este unul realist, așa cum au confirmat și colegii de la Bruxelles. În același timp, în trei – patru ani, până ne propunem noi să închidem negocierile și să aderăm la Uniunea Europeană, nu poți asigura toate aceste standarde care deseori durează mult, fie că este vorba despre calitatea aerului, fie că este vorba despre calitatea apei”.
