BRUXELLES – La doar o săptămână după deschiderea negocierilor de aderare pe primul grup de capitole – „Valori fundamentale” – Republica Moldova a primit luni, 22 iunie, unul dintre cele mai puternice semnale politice de sprijin din partea Uniunii Europene de la proclamarea independenței sale.
Cel de-al doilea Summit Republica Moldova – Uniunea Europeană, desfășurat în prezența președintei Maia Sandu, a președintelui António Costa și a președintei Ursula von der Leyen, a confirmat un lucru care până nu demult părea doar un obiectiv strategic: viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană.
Mesajul transmis de liderii europeni a fost fără echivoc. António Costa a vorbit despre Republica Moldova ca despre un viitor membru al Uniunii Europene, iar Ursula von der Leyen a reafirmat că Bruxellesul va fi alături de Chișinău „la fiecare pas”.
Summitul a avut loc într-un moment simbolic. Cu numai o săptămână înainte, Republica Moldova deschisese oficial negocierile de aderare pe primul grup de capitole, iar atât Comisia Europeană, cât și Consiliul European au confirmat că țara este pregătită pentru deschiderea negocierilor și pe celelalte grupuri de capitole, în baza principiului meritocratic care guvernează procesul de extindere.
În intervenția sa, Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova traversează un moment rar de convergență între voința cetățenilor, ritmul reformelor și disponibilitatea Uniunii Europene de a continua extinderea.
„Astfel de ferestre de oportunitate se deschid și se închid. A noastră este deschisă acum”, a declarat șefa statului, calificând actualul context drept o cursă contra cronometru pe care Republica Moldova trebuie să o câștige.
Liderii europeni au apreciat rezultatele reformelor realizate în ultimii ani. Potrivit datelor prezentate la Bruxelles, Republica Moldova a îndeplinit deja 93% dintre obiectivele asumate în cadrul Planului european de Creștere. Acest progres a permis deblocarea a peste 500 de milioane de euro din pachetul financiar destinat țării noastre, iar alte peste 500 de milioane de euro ar putea fi acordate până la sfârșitul anului dacă reformele vor continua în același ritm.
Dincolo de sprijinul financiar general, summitul a adus și rezultate concrete. Uniunea Europeană a anunțat o investiție de 232,7 milioane de euro pentru modernizarea drumului Porumbrei–Comrat, 17 milioane de euro pentru infrastructura de frontieră și 11 milioane de euro pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața atacurilor hibride. Totodată, Bruxellesul pregătește un nou pachet de sprijin pentru securitate în valoare de 120 de milioane de euro.
Un alt rezultat important al reuniunii îl constituie semnarea mai multor acorduri de cooperare economică și tehnologică. Industria auto moldovenească va fi conectată mai strâns la lanțurile europene de producție, Moldova HiTech Park va colabora cu Comisia Europeană pentru dezvoltarea unui centru de antreprenoriat și cercetare în domeniul tehnologiilor medicale, iar Ministerul Educației și Cercetării va coopera cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în proiecte de inovare și cercetare.
Privit în ansamblu, summitul de la Bruxelles a confirmat că Republica Moldova nu mai este percepută doar ca un stat candidat care solicită sprijin european. Ea este privită tot mai mult ca un partener care contribuie la stabilitatea și securitatea continentului.
De ce vorbește astăzi Bruxellesul despre extindere ca despre o investiție geopolitică?
Dincolo de declarațiile oficiale, de acordurile semnate și de noile fonduri anunțate pentru Republica Moldova, summitul de la Bruxelles a transmis un mesaj care merită o atenție aparte. Președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat că „extinderea este cea mai importantă investiție geopolitică a Europei”.
La prima vedere, formula poate părea una diplomatică. În realitate, ea reflectă o schimbare profundă în modul în care Uniunea Europeană privește astăzi Republica Moldova, Ucraina și întregul proces de extindere.
Timp de mulți ani, extinderea a fost prezentată în principal ca un proiect economic și instituțional. Statele candidate trebuiau să adopte legislația europeană, să consolideze statul de drept și să își modernizeze administrația. Accentul era pus pe transformarea internă a acestor state.
Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a schimbat însă radical această perspectivă.
Astăzi, la Bruxelles, extinderea nu mai este privită doar ca un mecanism de integrare economică, ci ca un instrument de securitate strategică. Pentru liderii europeni, integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei înseamnă consolidarea stabilității pe flancul estic al Uniunii și reducerea spațiului de influență al Kremlinului.
Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că este mai puțin costisitor să integrezi aceste state decât să gestionezi permanent conflicte înghețate, șantaj energetic, atacuri hibride și instabilitate la propriile frontiere.
Nu întâmplător, Ursula von der Leyen a declarat la Bruxelles că securitatea Republicii Moldova este securitatea Europei.
În această nouă logică strategică, Republica Moldova nu mai este percepută doar ca beneficiar al asistenței europene. Ea devine un actor important în apărarea valorilor democratice și în consolidarea securității regionale.
Experiența acumulată de Chișinău în combaterea dezinformării, a ingerințelor electorale și a atacurilor hibride este privită astăzi la Bruxelles ca o resursă utilă pentru întreaga Uniune Europeană.
Pentru Republica Moldova, această schimbare de perspectivă are o semnificație majoră. Parcursul european nu mai este prezentat doar ca un proiect de modernizare internă, ci ca parte a unei viziuni mai largi privind viitorul și securitatea continentului european.
De aceea, declarația lui António Costa poate fi considerată ideea centrală a summitului de la Bruxelles. Ea exprimă convingerea tot mai răspândită în capitalele europene că extinderea nu este un favor acordat statelor candidate, ci o investiție strategică în stabilitatea și securitatea Europei însăși.
Pentru Republica Moldova, mesajul este limpede: integrarea europeană nu mai reprezintă doar o aspirație politică. Ea a devenit parte a unui proiect geopolitic european care urmărește consolidarea păcii, a securității și a rezilienței pe întregul continent.
(Max Marinescu pentru Reunirea.com, 22 iunie 2026)
