DEUTSCHE WELLE (Republica Moldova), 3 martie 2026 – Marți se împlinesc patru ani de la semnarea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană de către Maia Sandu. De câteva luni, președinta de la Chișinău bate cu și mai multă putere la porțile UE.
S-a întâmplat în contextul războiului declanșat de Rusia contra Ucrainei (care semnase cererea de aderare la UE pe 28 februarie), Republica Moldova căutând mai multă securitate în contextul exploziilor de la Odesa, care se aud și la Chișinău. Semnarea cererii de către președinta Maia Sandu a fost un eveniment despre care presa a aflat cu câteva minute înainte ca acesta să se producă, după o vizită comună la Chișinău a vicepreședintelui de atunci al Comisiei Europene, Josep Borrell, și a comisarului european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi. Cei doi au rămas surprinși de felul exemplar în care Chișinăul a gestionat criza refugiaților ucraineni.
„Este o decizie importantă, semnată într-un moment dramatic. E un moment în care am realizat și mai mult cât de mare nevoie avem de familia europeană – o familie care oferă membrilor săi garanții de securitate și bunăstare. Bunăstarea nu apare dacă nu există siguranță”, spunea Maia Sandu pe 3 martie 2022, după semnarea cererii de aderare la UE.
A urmat pedeapsa din partea Rusiei. Gazprom a încercat să profite de valul de crize generate de războiul din Ucraina asupra economiei moldovenești, pentru a o sufoca energetic. Contrar angajamentelor contractuale, Gazprom a redus considerabil livrările de gaze către Republica Moldova și, în paralel, a intensificat loviturile cu rachete asupra segmentului energetic de pe teritoriul Ucrainei prin care Chișinăul era asigurat cu energie electrică. Moldova s-a scufundat în beznă, iar presiunea gazului în țevi ajunsese la valori critice. Pe atunci Gazprom era singura sursă de gaz pentru Moldova. Timp de câteva zile, Ucraina aflată în război a împrumutat gaz din rezervele sale Moldovei, pentru a-i asigura strictul necesar până la reconfigurarea traseului și schimbarea furnizorului de gaz – piața europeană. Centralele termoelectrice au fost trecute pe combustibil alternativ (păcură) asigurat cu eșaloanele de către România.
În plină iarnă, Moldova a cumpărat gaz scump de pe piață, iar asta a condus la creșteri enorme de tarife la energie și gaz și, implicit, la o inflație de aproape 35%. Chiar și așa, Guvernul nu a încetat să susțină refugiații din Ucraina. Chișinăul era exact în scenariul rusesc de colaps economic însoțit de revolte și destabilizări interne. Scopul urmărit de Rusia era compromiterea guvernării proeuropene și preluarea controlului politic asupra țării de către agenții Kremlinului din politica moldovenească.
Dar Moldova a fost ajutată în regim de urgență de partenerii externi. România, Franța și Germania au creat rapid Platforma de sprijin pentru Moldova, prin intermediul căreia Chișinăul a beneficiat de sprijin substanțial urgent pentru atenuarea efectelor crizei energetice generate de Rusia și a crizei refugiaților.
Așa că planul Kremlinului de sugrumare economică a Moldovei a eșuat, iar moldovenii au ieșit din acea criză mai uniți în jurul valorilor europene și mai independenți energetic, renunțând la orice relație cu „Gazprom”. Planul „B” al Kremlinului a fost să genereze, în plină iarnă, în 2024 și 2025, crize umanitare în Transnistria prin sistarea livrărilor de gaze și să dea vina pe Chișinău și Kiev. Ținta Kremlinului era, în 2024, destabilizarea Moldovei în preajma alegerilor prezidențiale, iar în 2025 – în preajma alegerilor parlamentare. Dar acest plan rusesc a eșuat tot datorită intervenției urgente a UE, care a oferit bani Chișinăului ca să cumpere gaz pentru populația din Transnistria.
În paralel cu soluționarea acestor crize, Chișinăul și UE au lucrat intens la agenda de integrare europeană:
· în aprilie 2022, Comisia Europeană a transmis Chișinăului chestionarul pentru evaluarea pregătirii de aderare;
· în iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova; în iunie 2022, Consiliul European a acordat oficial Republicii Moldova statutul de țară candidată;
· în noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova;
· iar în decembrie 2023 Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Moldova;
· în iunie 2024, la Luxemburg, a avut loc lansarea oficială a negocierilor de aderare cu Moldova; a urmat screening-ul legislației, iar negocierile pe capitole urmau să înceapă în decembrie 2025. Însă, din cauza opoziției Ungariei față de Ucraina (care este la pachet cu Moldova în parcursul său european), UE a deblocat doar „negocierile tehnice” cu Moldova, iar acum Chișinăul a rămas să mai înceapă negocierile tehnice pe ultimele trei grupuri de capitole ale acquis-ului comunitar.
„Construim echipe, învățăm din mers și ne păstrăm direcția chiar și atunci când numeroase provocări ne pun la încercare. Iar sprijinul tuturor celor 27 de state membre ale UE și al instituțiilor europene confirmă că Moldova este un partener serios, capabil să livreze reforme și să își respecte angajamentele”, a scris marți, pe Facebook, vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.
De câteva luni, președinta Maia Sandu bate cu și mai multă putere la porțile UE. Le spune tranșant partenerilor externi că „Moldova nu are timp, că riscurile de securitate sunt foarte mari și că trebuie să ne grăbim”. Altfel spus, Moldova caută aliați puternici: „Într-un context în care dreptul internațional nu mai oferă suficiente garanții, politica externă devine un instrument esențial de securitate, iar apartenența la alianțe și parteneriate solide este vitală. Când dreptul internațional nu te mai apără suficient, trebuie să faci parte din alianțe și să ai prieteni capabili să sară în ajutor atunci când este nevoie”, spune Maia Sandu.
Are și un plan „B” pentru a menține Moldova în siguranță în cazul în care birocrația europeană va întârzia, iar pericolul rusesc se va apropia de hotarele Moldovei: unirea de „avarie” cu România – o soluție la care nu se știe însă cum ar reacționa elitele militare de la București. Deocamdată au comentat subiectul doar politicienii români.
În timp ce Bruxellesul așteaptă rezultatele alegerilor din aprilie din Ungaria pentru a lua o decizie în privința deschiderii negocierilor cu Moldova și Ucraina, reglementările europene transpuse deja în legislația națională a Moldovei produc efecte benefice. De exemplu în domeniul calității produselor și siguranței alimentare. Datorită implementării standardelor europene de calitate, producătorii moldoveni cuceresc noi segmente de piață în UE, iar vinurile moldovenești de elită sunt pe rafturi peste tot în lume.
