Peste 61% dintre moldoveni susțin ideea aderării țării la UE. Maia Sandu rămâne liderul în care cetățenii au cea mai mare încredere, iar PAS are șanse să adune iar o majoritate parlamentară după alegerile din toamnă.
Totuși, patru din zece moldoveni își doresc încă apropierea de Rusia. Așa arată datele ultimului sondaj făcut public luni la Chișinău de iData. Potrivit anchetei sociologice, actualul partid de guvernare – PAS – ar obține 49 de mandate de deputat din totalul de 101 în condițiile unei rate a indecișilor încă destul de mare – de 26%. Așadar, o majoritate parlamentară pro-europeană monocoloră este posibilă, dar la limită –așa cum arăta și un alt sondaj realizat în luna mai de către Institutul Republican Internațional.
Partida pro-rusă, care se împarte în două tabere distincte – în falși pro-europeni și promotori ai lumii ruse – încă lucrează la construcția combinației electorale a Kremlinului pentru alegerile din toamnă. Blocul centrist „Alternativa”, condus de lideri cu trecut comunist, a fost înregistrat deja pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Acesta se declară pro-european, dar analiștii politici spun că, dacă va ajunge în Parlament, va avea menirea să torpileze procesul de aderare a țării la UE din interior. În 2014 unul dintre liderii acestui bloc, Ivan Ceban (acum primar de Chișinău), a protestat la Bruxelles împotriva semnării Acordului de Asociere a Moldovei cu UE, iar zece ani mai târziu, în februarie 2024, fiind întrebat dacă își regretă trecutul comunist și socialist a răspuns că nu regretă nimic și că a fost sincer mereu.
Un alt lider al blocului „Alternativa” este fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, demis de Maia Sandu ca urmare a unui dosar de corupție. În 2024, Stoianoglo a fost propus de socialiștii lui Igor Dodon la funcția de șef al statului și a fost învins de Maia Sandu. În acea dispută electorală, Stoianoglo, un slab vorbitor de limbă română, a mizat pe votul pro-rușilor.
Alt lider al blocului „Alternativa” este Ion Chicu – fost ministru al finanțelor în perioada statului capturat de oligarhul acum fugar Vladimir Plahotniuc. A fost apoi consilier al ex-președintelui pro-rus Igor Dodon și ulterior premier în guvernul controlat de Dodon după demiterea guvernului condus de Maia Sandu. Chicu s-a remarcat prin acuzații butucănoase la adresa oficialilor europeni, despre care a spus că ar fi de vină pentru „dezastrul în care a ajuns Republica Moldova” în acea perioadă.
Al patrulea lider al blocului pretins pro-european este Mark Tkaciuk, fost consilier al ex-președintelui comunist Vladimir Voronin – președinte autoritar debarcat prin proteste stradale masive, soldate cu devastarea Președinției și Parlamentului în 2009. În 2014, după ce a părăsit PCRM-ul lui Voronin, Tkaciuk a cerut organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Acum toți cei patru politicieni s-au unit în blocul „Alternativa”, care se declară pro-european. Ion Ceban, în jurul căruia s-a creat blocul, merge des la București, pozează alături de politicieni români și chiar a declarat că moldovenii vorbesc limba română – nu „moldovenească”, așa cum a insistat ani la rând fiind în PCRM și PSRM.
Kremlinul are o dilemă pe stânga radicală
Un alt bloc electoral la construcția căruia se lucrează acum este blocul de stânga. Potențialii lideri ai acestuia s-au întâlnit recent la Ministerul Energiei din Rusia. Este vorba de socialistul Igor Dodon, o exponentă mai tânără a Partidului Comuniștilor, fosta deputată comunistă, Irina Vlah, ex-premierul Vasile Tarlev în perioada președinției lui Vladimir Voronin. Dodon recunoaște că se discută despre un bloc, dar se ferește să numească viitoarea construcție electorală ca fiind pro-rusă. După invazia Rusiei asupra Ucrainei această „ștampilă” politică ar dăuna. Așa că Dodon speră ca viitorul bloc să se numească „blocul suveraniștilor”, mai ales că noțiunea a fost popularizată în Moldova în contextul alegerilor recente din România.
Dilema Kremlinului este legată de blocul „Victoria” construit din clonele fostului partid „Șor”, scos în afara legii în 2023. Gruparea este controlată direct de oligarhul fugar condamnat Ilan Șor, adăpostit de Kremlin. O lege votată recent de Parlamentul de la Chișinău interzice în mod expres crearea sau preluarea unui partid politic cu scopul de a continua activitatea unui partid declarat neconstituțional. Structura politică ce ar recurge la asta, ar risca să fie mai întâi suspendată apoi lichidată. Comisia Electorală Centrală nu ar putea-o înregistra în calitate de concurent electoral.
Anexarea „grupării Șor” la viitorul „bloc al suveraniștilor” pentru a se evita risipirea voturilor pro-ruse la alegerile din 28 septembrie ar crea premise ca întreaga partidă pro-rusă (nu și falșii proeuropeni) să fie eliminată din alegeri. Prin urmare, este de așteptat ca, la alegerile din toamnă din Moldova, Kremlinul să-și pună electoral „ouăle” în câteva coșuri: coșul falșilor proeuropeni, cel al suveraniștilor și coșul radicalilor pro-ruși. În paralel se mai conturează un pol – cel al oamenilor politici lăsați de Vladimir Plahotniuc în politica moldovenească cu tot cu partide și structuri teritoriale. De ce? Pentru a aduna o parte din voturile proeuropenilor supărați pe PAS. În aprilie 2025, presa de la Chișinău a dezvăluit că Plahotniuc ar fi vizitat recent, în secret, Moscova și că ar fi purtat discuții cu apropiații lui Putin. Informația nu a fost dezmințită de nimeni până acum.
(DEUTSCHE WELLE, 30 iunie 2025)