Alegerile parlamentare din 28 septembrie au marcat un moment de cotitură în istoria politică recentă a Republicii Moldova. Nu doar prin rezultatul electoral în sine, ci mai ales prin ceea ce l-a făcut posibil: capacitatea forțelor politice de a depăși orgoliile partinice în favoarea interesului național. În spatele victoriei pro-europene stă o lecție de maturitate civică pe care generațiile viitoare o vor studia ca exemplu de responsabilitate istorică.
Sondajele arătau o incertitudine îngrijorătoare
Cu o săptămână înainte de alegeri, sondajele arătau o incertitudine îngrijorătoare. Fragilitatea momentului era evidentă, iar riscul unei majorități pro-ruse – real. Ceea ce a schimbat ecuația nu a fost doar mobilizarea civică spontană, ci o decizie politică fundamentală: retragerea Blocului Unirea Națiunii din competiție și îndrumarea electoratului unionist către PAS. Un gest care, văzut prin prisma politicii tradiționale, putea părea un act de renunțare. Privit însă prin lentila responsabilității naționale, a fost un act de curaj și clarviziune.
Această decizie strategică a fost posibilă datorită unei înțelegeri profunde a contextului geopolitic din regiune și semnării unui acord politic de colaborare între PAS și BUN, inițiat și susținut activ de Platforma Reîntregirii Naționale (PRN) – fondatoarea Blocului Unirea Națiunii. Documentul a consfințit pentru prima dată în istoria politică a Republicii Moldova o alianță între o forță guvernamentală pro-europeană și o mișcare unionistă, bazată pe un set clar de obiective comune și pe recunoașterea valorilor identitare românești ca fundament al statalității Republicii Moldova.
Un moment de maturitate politică
Prin semnarea Declarației comune PAS-BUN din 22 septembrie, ambele formațiuni și-au asumat public apărarea orientării europene, consolidarea democrației, promovarea adevărului istoric și susținerea valorilor românești în spațiul public. A fost un moment de maturitate politică, în care solidaritatea a prevalat asupra rivalității, iar interesul național – asupra calculului electoral.
În baza acestui acord, Blocul Unirea Națiunii s-a retras din competiția electorală, oferindu-și întreaga susținere PAS-ului și mobilizând electoratul unionist pentru a împiedica revenirea la putere a partidelor pro-ruse și anti-naționale. Această decizie, interpretată inițial cu rezerve de o parte a opiniei publice, s-a dovedit în final un act de clarviziune politică. Rezultatele alegerilor au confirmat eficiența acestui pact de solidaritate, fără de care nu ar fi fost posibilă victoria decisivă a taberei pro-europene.
Acordul politic PAS-BUN a reprezentat mai mult decât o simplă înțelegere electorală. A fost prima alianță asumată public între o forță guvernamentală pro-europeană și o mișcare unionistă, bazată pe principii clare și obiective comune. Pentru prima dată, pragmatismul european și idealismul unionist au găsit un limbaj comun consacrat printr-un document semnat, recunoscând că drumul spre Uniune și afirmarea identității românești nu sunt contradictorii, ci complementare.
Unioniștii au înțeles miza momentului
Electoratul unionist a răspuns cu responsabilitate la mesajul solidarității forțelor pro-europene. În loc să rămână acasă sau să protesteze prin vot de sancțiune, alegătorii acestui segment au înțeles miza momentului și au acționat strategic. Acest comportament electoral matur – să votezi nu doar cu inima, ci și cu mintea – este rar în spațiul nostru politic și merită recunoscut ca un semn de evoluție democratică.
Acum însă începe partea cea mai dificilă: transformarea promisiunilor electorale în politici concrete. Declarația comună PAS-BUN nu a fost un document ornamental, ci o foaie de parcurs cu angajamente precise. Printre acestea, recunoașterea caracterului românesc al statului Republica Moldova, în conformitate cu Declarația de Independență, și inițierea unui acord special de colaborare privilegiată cu România. Aceste obiective nu sunt capricii ideologice, ci corolarul logic al unui parcurs istoric întrerupt artificial în 1940 și niciodată deplin reabilitat instituțional.
Într-o Declarație politică dată publicității recent de către Platforma Reîntregirii Naționale, primul pas în direcția onorării acestor angajamente ar trebui să fie adoptarea unei Hotărâri a Parlamentului, prin care să se recunoască, în mod oficial, caracterul românesc al statului Republica Moldova, în conformitate cu Declarația de Independență din 27 august 1991. Aceasta ar reprezenta nu doar o reparație istorică, ci și un act de asumare identitară în deplină concordanță cu parcursul european al țării.
Un viceprim-ministru pentru colaborare privilegiată cu România
De asemenea, Platforma Reîntregirii Naționale, în calitate de inițiator al acestui parteneriat politic, și-a asumat deja un rol de vigilență constructivă. Propunerea instituirii unui viceprim-ministru pentru colaborare privilegiată cu România este un prim test concret pentru guvernare. Nu este vorba despre o sinecură simbolică, ci despre o funcție operațională, menită să coordoneze politici economice, educaționale, culturale și de securitate între cele două state românești. Dacă PAS va trata această propunere cu seriozitate, va demonstra că înțelege profunzimea angajamentului asumat. Dacă va amâna sau dilua substanța acestei funcții, va risca să transforme un acord istoric într-o simplă manevră electorală.
Aceste angajamente nu sunt simple formule de campanie, ci obligații politice asumate în fața electoratului. Implementarea lor integrală și în termene rezonabile reprezintă o chestiune de onoare, de credibilitate și de respect față de încrederea alegătorilor. Electoratul unionist, care a dat dovadă de maturitate și solidaritate, așteaptă acum aceeași atitudine din partea forței politice pe care a susținut-o.
Credibilitatea oricărui partid politic se măsoară nu prin promisiunile făcute în campanie, ci prin consecvența cu care le implementează la guvernare. Pentru PAS, acest test este deosebit de important. Partidul a câștigat nu doar prin meritele proprii, ci și prin sacrificiul politic al principalei forțe electorale unioniste – BUN, care s-a manifestat prin mobilizarea unui electorat care nu i-a fost dintotdeauna favorabil PAS. Acest capital de încredere împrumutat trebuie onorat nu prin gesturi simbolice sau promisiuni sterile, ci prin reforme structurale și colaborare politică care să reflecte adevărul istoric și identitar al acestei țări.
Moldova se află la o răscruce istorică
Republica Moldova se află la o răscruce istorică. Integrarea europeană nu este doar o chestiune de tratate și fonduri, ci și de asumare identitară. O țară care nu-și cunoaște sau nu-și recunoaște propria identitate nu poate fi un partener credibil în familia europeană. Recunoașterea oficială a caracterului românesc al statului moldovean nu ar reprezenta o provocare geopolitică, ci o clarificare necesară, în acord cu principiile europene de respectare a adevărului istoric și a drepturilor identitare.
Victoria din 28 septembrie a fost posibilă prin solidaritate. Consolidarea ei va fi posibilă doar prin responsabilitate. Electoratul și-a făcut datoria. Acum guvernarea trebuie să-și facă a sa – nu sub presiunea sloganurilor, ci sub imperativul propriilor angajamente. Istoria va judeca nu momentul votului, ci ceea ce a urmat după el.
