La 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, relația dintre Chișinău și București a trecut de la legăturile istorice și simbolice la o integrare tot mai concretă prin energie, infrastructură, economie, educație și instituții. Într-un interviu exclusiv pentru Vot Tak Moldova, ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, vorbește despre presiunile exercitate de Rusia în ultimele decenii, proiectele care reduc vulnerabilitățile Chișinăului, drumul european, dar și despre perspectiva Unirii. Diplomatul subliniază că, în acest moment, aderarea Republicii Moldova la UE este „prioritatea numărul 0”, în timp ce orice proiect de reunire depinde, în cele din urmă, de voința cetățenilor.
La mai bine de trei decenii de la momentul în care România a devenit primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu spune că rezultatele relației dintre cele două state pot fi văzute astăzi în proiecte care influențează direct viața oamenilor, poduri, interconectări energetice, alimentare cu apă, educație și cercetare.
„Cel mai important rezultat al relației sunt oamenii în sine și legăturile dintre oameni. Iar legăturile dintre oameni ne ajută foarte mult să ajungem la beneficiile concrete, exact lucrul despre care ați întrebat dumneavoastră, care sunt destul de ușor cuantificabile pentru că le vedem. Vedem noi poduri în construcție peste Prut, vedem o linie energetică care urmează să fie inaugurată curând și care va asigura independența energetică a Republicii Moldova, vedem proiecte de mediu, vedem proiecte de alimentare cu apă potabilă, vedem proiecte de canalizare. Ca să nu mai vorbim de proiectele comune pe care le avem în domeniul educației, în domeniul cercetării, practic în toate aspectele care țin de viața oamenilor și în toate aspectele care ajută ca societatea să se modernizeze, să se dezvolte și să devină europeană”, a declarat Țurcanu.
Diplomatul român afirmă însă că desprinderea juridică de Uniunea Sovietică nu a însemnat și dispariția presiunilor exercitate de Moscova. Crizele energetice și ingerințele în procesele electorale sunt printre exemplele invocate de ambasador.
„Acești 35 de ani au reprezentat o perioadă foarte complexă și pe lucruri foarte dificile pentru Republica Moldova. Dacă în urmă cu 35 de ani Chișinău l-a reușit să se desprindă juridic de URSS, presiunile exercitate în continuare de Moscova, de Federația Rusă, s-au resimțit de-a lungul acestor ani și, în anumite etape, au fost extrem, extrem de intense. Și doar dacă ne uităm în urmă câțiva ani, în timpul alegerilor, în timpul crizelor energetice provocate de Federația Rusă, vedem că aceste presiuni au continuat și aceste presiuni au fost vizibile în mai multe domenii și în mai multe zone. Probabil că unul dintre cele mai importante lucruri în cooperarea dintre București și Chișinău este tocmai identificarea de soluții, vorbim de soluții sustenabile și de soluții durabile, ca această independență sectorială să poată fi realizată în absolut toate domenile. Cel mai bun exemplu este sectorul energetic, un sector de importanță vitală pentru întreaga societate și aici avem gazoductul Iași-Ungheni care a adus o soluție pentru independența în ceea ce privește alimentarea cu gaze și interconexiunile de infrastructură energetică pe electricitate care, odată finalizate, vor asigura o reală securitate și independență energetică a Republicii Moldova”, a adăugat el.
În opinia lui Țurcanu, ritmul actual al interconectării dintre cele două maluri ale Prutului vine după perioade în care asemenea proiecte fie nu au fost dorite politic la Chișinău, fie nu au existat resurse suficiente pentru realizarea lor. Diplomatul folosește o formulă simbolică pentru transformarea relației din ultimii ani: „podul de flori” devine treptat „pod de piatră”.
„După cum ziceam, cei 35 de ani trecuți de la independență au fost niște ani foarte complicați. Au fost ani în care poate conducerea politică de la Chișinău nu a dorit aceste interconectări, perioade în care probabil nu a existat resursele necesare pentru transformarea acestor proiecte în realitate. Ceea ce este important este faptul că acum vedem că podul de flori se transformă într-un pod de piatră, care va susține dezvoltarea economică, va susține libera circulație a cetățenilor și multe, multe alte exemple de interconectare”, a mai spus Țurcanu.
Unul dintre subiectele abordate în interviu a fost și perspectiva Unirii Republicii Moldova cu România. Ambasadorul spune că poziția Bucureștiului a fost exprimată atât de actualul, cât și de fostul președinte al României, precum și prin declarația adoptată în unanimitate de Parlamentul României în 2018. Elementul decisiv rămâne însă voința populației.
„Unirea sau răunirea României cu Republica Moldova, Republicii Moldova cu România este un subiect care apare recurent în spațiul public, în spațiul de dezbatere.
Cred că pozițiile cele mai clare au fost exprimate deja de președintele României și de președintele anterior al României și acestea sunt niște poziții exprimate de la cel mai înalt nivel. Totodată avem o declarație adoptată în unanimitate de Parlamentul României în anul 2018 cu privire la acest subiect. Deci cred că poziționarea autorităților de la București pe subiectul unirii este una deosebit de clară. Acum, în mod evident, o astfel de decizie sau transformarea în realitate a unui astfel de proiect depinde întru totul de voința cetățenilor. Iar la întrebarea privind unirea, cel mai valid răspuns îl vor da cetățenii. Bineînțeles că tema este o temă foarte importantă atât pentru societatea din România cât și pentru societatea de pe acest mal al Prutului. Este un subiect urmărit cu foarte mare atenție și bineînțeles că ne uităm și analizăm toate evoluțiile care au loc în cadrul societății, măsurătorile sociologice în acest sens și absolut toate elementele care pot să formeze o imagine cât mai detaliată despre această temă”, a mai afirmat diplomatul.
Țurcanu a vorbit și despre diviziunile identitare și geopolitice care continuă să existe în societatea Republicii Moldova. În opinia sa, acestea nu pot fi desprinse de deceniile de propagandă și de politicile de deznaționalizare promovate de Moscova.
„Într-adevăr, în societatea de aici există un clivaj semnificativ între modul în care este privită nu doar România, ci și Uniunea Europeană, respectiv Comunitatea Occidentală. Din punctul meu de vedere este un rezultat al unei campanii, în primul rând, de deznaționalizare, unei campanii de propagandă dusă foarte agresiv de Moscova în ultimii 50, 70, 80 de ani. Și dacă ne uităm mult mai în spate în istorie, acest fenomen a existat de-a lungul anilor. O astfel de propagandă este foarte dificil de corectat și percepțiile care au fost create de-a lungul generațiilor prin aceste instrumente de propagandă rusească sunt, după cum spunea, dificili de modelat. E nevoie, în primul rând, de asumarea trecutului, este nevoie de recunoașterea adevărului istoric, nu de istoria fabricată. Este nevoie să privim cu toții cu curaj la cine suntem, ceea ce însemnăm și care este calea noastră pentru viitor”, a mai explicat Țurcanu.
Întrebat cum vede Bucureștiul Republica Moldova peste 10-15 ani, stat membru al UE, două state profund integrate sau cu perspectiva Unirii păstrată deschisă, ambasadorul a indicat drept obiectiv imediat integrarea europeană. El spune că România își raportează politica față de Chișinău la obiectivele asumate și validate prin vot de cetățenii Republicii Moldova.
„Poziția foarte fermă a României și a autorităților de la București este de a susține obiectivele pe care Chișinău și le-a propus. Obiective care sunt validate prin votul cetățenilor. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este în acest moment prioritatea numărul 0 a Republicii Moldova și în consecință este proiectul care se bucură de întreg sprijinul autorităților de la București”, a mai spus el.
Cristian-Leon Țurcanu consideră că apropierea tot mai vizibilă dintre cele două maluri ale Prutului – prin infrastructură, energie, economie, educație și cooperare instituțională – se înscrie deja într-un proces mai larg de integrare a societăților în spațiul european. Întrebat dacă aceste legături nu reprezintă deja o formă de unire, diplomatul a rezumat.
„Exact asta înseamnă unirea societăților și comunităților în interiorul Uniunii Europene”, a conchis ambasadorul României la Chișinău.
