Pe 3 august, sala simbolică a Unirii din fosta clădire a Sfatului Țării din Chișinău a găzduit Congresul Platformei Reîntregirii Naționale (PRN). Evenimentul s-a desfășurat într-un climat politic tensionat, marcat de provocări interne, instabilitate și o incertitudine geopolitică tot mai accentuată. Prezența reprezentanților formațiunilor unioniste, a societății civile, dar și a unor personalități din mediul academic și cultural a reconfirmat existența unei forțe politice și civice unite de același obiectiv: reîntregirea națională
Congresul a adoptat o declarație politică ce identifică limpede principalul pericol la adresa viitorului democratic și european al Republicii Moldova: imperialismul rus și rețeaua sa de influență internă. Mascați în diverse formule politice și electorale, susținuți de servicii secrete străine și grupuri oligarhice, acești agenți acționează constant pentru a submina din interior construcția democratică și orientarea pro-occidentală a țării.
Declarația avertizează că, în pofida progreselor formale în procesul de integrare europeană, Moldova rămâne vulnerabilă din cauza unor deficiențe structurale grave: instituții fragile, o justiție blocată într-o tranziție permanentă, stagnare economică, mass-media puternic politizată și protecție socială la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa. Cea mai adâncă rană rămâne însă ruptura identitară – rezultatul direct al propagandei sovietice și post-sovietice, care a alimentat mitul moldovenismului antiromânesc și a menținut societatea într-o zonă gri de influență geopolitică.
Identitate ambiguă, politică fragilă
PRN denunță ambiguitatea guvernării în raport cu identitatea națională. Moldovenismul de tip stalinist, reambalat sub o formă „civică” lipsită de consistență culturală, perpetuează confuzia și dubla măsură, blocând construcția unei identități asumate și clare. Fără o politică fermă de reafirmare a românității, integrarea europeană rămâne fragilă și reversibilă.
Deși declarativ pro-europeană, guvernarea nu a reușit să transforme acest angajament într-un proiect de țară solid, bazat pe modernizare instituțională, consolidare identitară și dezvoltare economică. Refuzul de a coagula forțele pro-europene și, în special, ignorarea segmentului unionist – aproape o treime din electorat – într-o platformă comună este semnalat ca o eroare strategică cu consecințe electorale și geopolitice majore.
Ambiguitatea „moldovenismului civic” hrănește, indirect, narativul antiromânesc promovat de partidele pro-Kremlin. În lipsa unei identități clare, societatea rămâne divizată și vulnerabilă la mesajele „lumii ruse”. Deși direcția integrării europene este cea corectă, guvernarea nu a reușit să facă din aceasta un motor de schimbare a mentalităților, de modernizare și creștere reală a nivelului de trai.
Mobilizare, nu pasivitate
Declarația avertizează că dezamăgirea față de actuala guvernare crește, iar absenteismul electoral amenință să lovească în electoratul pro-european. În aceste condiții, singura șansă reală de a salva cursul european este mobilizarea masivă a electoratului unionist în jurul Listei Naționale Unioniste și formarea unei majorități parlamentare autentice, capabile să asigure o guvernare cu vocație europeană.
Tratatul de frățietate – proiect de țară
Platforma propune o soluție strategică concretă: semnarea unui Tratat de frățietate între Republica Moldova și România. Acest document ar reprezenta cea mai rapidă și sigură cale de integrare în spațiul euroatlantic, asigurând securitate, dezvoltare economică accelerată și reafirmarea identității românești. Tratatul ar ancora definitiv Republica Moldova în structurile occidentale, ar genera investiții strategice, acces mai larg la fonduri europene și o creștere vizibilă a nivelului de trai.
În plan identitar, tratatul ar crea baza juridică pentru depășirea constructelor artificiale și reafirmarea, pe principii constituționale și internaționale, a unității românești. Implementarea sa consecventă ar putea deschide drumul către o reunificare graduală și legitimă.
BUN – răspuns la solicitarea constantă a cetățenilor pentru unificarea forțelor unioniste
Acest proiect este asumat de Blocul Unității Naționale (BUN), singura alternativă politică autentică, creată la inițiativa Platformei Reîntregirii Naționale ca răspuns la solicitarea constantă a cetățenilor pentru unificarea forțelor unioniste. PRN avertizează: neafilierea la această construcție echivalează, în actualul context geopolitic, cu facilitarea indirectă a ascensiunii forțelor antiromânești și antieuropene.
Succesul electoral al BUN este văzut ca o condiție esențială pentru menținerea direcției proeuropene și pentru asigurarea caracterului ireversibil al parcursului românesc al Republicii Moldova.
Concluzie: Unitate sau pierdere istorică
Mesajul Congresului PRN este limpede: doar prin coagularea forțelor pro-europene și susținerea unui bloc electoral unionist puternic se poate păstra destinul european și românesc al Republicii Moldova. În joc nu este doar rezultatul unor alegeri, ci viitorul acestei părți a națiunii române.
*******/
