Documentele consultate de Bloomberg arată că tacticile includ recrutarea de votanţi moldoveni în străinătate, organizarea de proteste și o campanie de dezinformare
Rusia a elaborat un plan pentru a interveni în alegerile din Moldova și pentru a perturba eforturile guvernului de a menține țara pe calea spre aderarea la Uniunea Europeană, conform documentelor examinate de Bloomberg.
Strategia pe mai multe niveluri a fost finalizată în primăvară și a fost coordonată direct de Kremlin. Scopul este de a submina șansele Partidului Acțiune și Solidaritate, condus de președinta Maia Sandu, la alegerile din 28 septembrie și, în final, de a o înlătura pe aceasta de la putere, după cum arată documentele care citează planurile interne rusești.
Situată între Ucraina, devastată de război, și România, stat de frontieră al UE și NATO, această ţară minusculă este un câmp de luptă cheie între forțele politice pro-europene și pro-ruse. Alegerile de duminică au loc la mai puțin de un an după ce un referendum pe tema aderării Moldovei la UE a fost adoptat cu o marjă foarte mică de voturi, pe fondul acuzațiilor lansate de guvern cu privire la o interferență a Kremlinului.
Tacticile includ recrutarea de moldoveni din străinătate, inclusiv din Rusia, pentru a vota la secțiile de votare din UE și din alte părți, mobilizarea unor persoane pentru a organiza proteste turbulente, precum și o campanie de dezinformare pe scară largă pe rețelele de socializare, arată documentele. Un alt aspect central al planurilor biroului executiv al președintelui Vladimir Putin implică utilizarea de materiale compromițătoare pentru a face presiuni asupra unor funcţionari publici să perturbe procesul electoral.
Bloomberg nu a putut confirma dacă Rusia implementează aceste planuri, în contextul în care campania electorală din Moldova atinge momentul de vârf săptămâna aceasta. Doi oficiali guvernamentali europeni familiarizați cu situația au declarat însă că este „aproape sigur” că a intenționat să urmeze majoritatea acestor planuri.
Între timp, poliția moldoveană a luat măsuri severe împotriva campaniilor de dezinformare și a încercărilor de cumpărare de voturi. Luna trecută, autoritățile au cerut oficial blocarea a 443 de canale TikTok.
Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Rusia a declarat în repetate rânduri că nu se amestecă în alegerile străine. În timpul referendumului pe tema UE și al scrutinului prezidențial de anul trecut, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe a respins acuzațiile drept „rusofobie” şi a numit „rusofobia” drept „o componentă esențială a proiectului european al Moldovei”.
În joc este acum dacă Moldova va continua pe drumul spre integrarea europeană după ce a introdus obiectivul aderării în Constituția sa sau se va îndrepta spre Moscova, într-un moment în care Putin nu dă niciun semn că ar vrea să pună capăt războiului său împotriva Ucrainei vecine.
Fost stat sovietic, Moldova are o minoritate rusofonă semnificativă în rândul populației sale de 2,4 milioane. Regiunea separatistă Transnistria se află sub ocupație rusă, potrivit Consiliului Europei, iar liderul regiunii Găgăuzia a fost condamnat de o instanță moldovenească pentru direcţionarea ilegală de bani rusești către un partid politic.
„Scopul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin intermediul urnelor, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”, a declarat Sandu parlamentarilor UE la Strasbourg în data de 9 septembrie. „De aceea, aceste alegeri sunt foarte importante. Apărându-le, protejăm nu doar Moldova, ci și securitatea și stabilitatea regională.”
UE și-a exprimat sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova, iar președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul polonez Donald Tusk au vizitat capitala, Chișinău, la sfârșitul lunii august.
Partidul lui Sandu, cunoscut sub numele de PAS, promite să accelereze procesul de aderare la UE și să obțină acces la fondurile atât de necesare după ce Republica Moldova a început negocierile de aderare anul trecut. Însă ultimele sondaje sugerează că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, ceea ce ridică perspectiva unei coaliții dificile.
PAS se confruntă cu opoziție acerbă din partea mai multor grupuri. Acestea includ blocul Alternativa, teoretic pro-UE, și un grup pro-rus, condus de fostul președinte Igor Dodon, despre care un set separat de documente văzute de Bloomberg sugerează că a cerut serviciilor de securitate să-i urmărească pe adversarii săi politici atunci când era în funcție. Dodon a declarat într-un e-mail către Bloomberg că a acționat întotdeauna legal și în interesul Moldovei.
Într-o „scrisoare deschisă” separată către Bloomberg pe conturile sale de socializare, Dodon a susținut că autoritățile moldovene fac presiuni ilegale asupra partidelor de opoziție. „Regimul de guvernământ din Moldova folosește în mod activ resurse administrative nu numai pentru a-și urmări obiectivele politice, ci și pentru a-și intimida principalii concurenți”, a scris Dodon.
De asemenea, el a spus că „anumite puteri occidentale” se amestecă în campania electorală prin trimiterea de oficiali de rang înalt în țară pentru a sprijini PAS și amenințând că vor întrerupe asistența acordată Moldovei dacă partidul pierde.
Rusia a alocat resurse semnificative pentru influențarea alegerilor din regiune, potrivit unor oficiali guvernamentali europeni. În Georgia, un scrutin organizat anul trecut a generat acuzaţii de interferență pe scară largă și a deschis calea pentru proteste continue.
Apoi au urmat alegerile prezidențiale din România, unde judecătorii au dispus repetarea alegerilor ca urmare a acuzațiilor de amestec al Rusiei care l-au propulsat pe un candidat marginal de extremă dreapta spre o victorie în primul tur.
O anchetă desfăşurată timp de mai multe luni a arătat că Rusia a vizat România ca parte a unei campanii hibride care a început în 2022, potrivit procurorului șef al țării, Alex Florența. Patru companii cu legături cu Rusia au orchestrat conturi false de socializare și roboți de inteligență artificială care au ajuns la cel puțin 1,3 milioane de cetățeni, a declarat acesta pe 16 septembrie.
În Moldova, Sandu le-a spus parlamentarilor europeni luna aceasta că a estimat că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul țării sale, sau aproximativ 150 de milioane de euro (178 de milioane de dolari), pentru a influența referendumul privind apartenența la UE și realegerea sa ca președinte.
Oficiali guvernamentali europeni familiarizați cu planurile Rusiei au declarat că este foarte probabil ca şi pentru alegerile din această lună Kremlinul să fi alocat sume similare. Aceștia au vorbit cu Bloomberg sub condiția anonimatului, vorbind despre evaluări confidențiale.
Unul dintre principalele aspecte ale planului Kremlinului este de a crea percepția unei competiții strânse, dar în realitate planul este conceput pentru a dilua sprijinul pentru Sandu, se arată într-unul dintre documentele văzute de Bloomberg.
Voturile moldovenilor care locuiesc în străinătate au fost cruciale în alegerile din 2024. Ca parte a planurilor sale pentru aceste alegeri, unul dintre documente arată intenţia Rusiei de a recruta membri din diaspora moldovenească și de a le plăti deplasarea pentru a vota.
Planurile includeau și o campanie de dezinformare pe Telegram, TikTok și Facebook, precum și prin canale mai tradiționale și call center-uri. O serie de mesaje în limba română, limba oficială a Moldovei, și în limba rusă o acuză pe Sandu că este o marionetă străină care împinge țara în mizerie și război.
Poliția din Republica Moldova a încercat să oprească răspândirea știrilor false pe rețelele de socializare și a declarat că grupurile primeau ilegal bani pentru a cumpăra voturi, iar pentru partidele politice pentru a submina rezultatul alegerilor. Numai în data de 16 septembrie, ofițerii au confiscat 5 milioane de lei moldovenești (302.000 de dolari) în timpul unor raiduri efectuate pentru a neutraliza o presupusă operațiune de spălare de bani, a anunțat poliția într-un comunicat.
Rusia intenționează să recruteze tineri din cluburi sportive și rețele criminale pentru a organiza provocări violente în timpul votului și în protestele de după vot, arată documentele. Planul ar include demonstrații prin care i s-ar cere lui Sandu să demisioneze dacă partidul său pierde alegerile sau care ar susţine că rezultatul a fost viciat, în cazul în care aceasta ar câștiga.
Accentul se pune, de asemenea, pe ceea ce se întâmplă după alegeri. Tipul de sprijin pe care partidele de opoziție din Republica Moldova îl primesc de la Moscova este divers și variază de la consultanță până la finanțare, potrivit unor oficiali guvernamentali europeni. Dacă ar câștiga alegerile, relația dintre aceste partide ar fi probabil tensionată, spun oficialii, având în vedere istoricul de suspectare reciprocă și de competiție pentru a câştiga favoarea Rusiei.
Într-adevăr, cultura neîncrederii este adânc înrădăcinată. Dodon, care a fost învins de Sandu în alegerile prezidențiale din 2020, şi-a urmărit adversarii din întreg spectrul politic, conform documentelor consultate de Bloomberg.
Documentele detaliază sute de mesaje text între Dodon și un ofițer moldovean de informații de rang înalt, în perioada octombrie 2019 – mai 2021. Printre persoanele vizate s-au numărat nu doar adversari precum Sandu, ci și alți politicieni și oameni de afaceri pro-ruși.
Cererile lui Dodon sau diversele informații primite includ informații confidențiale despre detalii de călătorie, întâlniri și evenimente la care participau unele dintre persoanele în cauză. Printre acestea s-au numărat detalii din listele de zbor, informații despre trecerea frontierei, rapoarte ale evenimentelor și dovezi video ale întâlnirilor. Schimburile de replici au indicat că serviciile supravegheau și unele ambasade străine.
„În ceea ce privește cooperarea mea cu instituțiile statului, aceasta a fost întotdeauna în interesul public, nu din motive politice sau personale”, a spus Dodon în răspunsul său trimis prin e-mail la întrebări. „În calitate de șef al statului, am acționat exclusiv în limitele legii și în interesul național.”
Mesajele sugerează, de asemenea, că Dodon a fost deosebit de sensibil la solicitările din partea Moscovei. În februarie 2020, a solicitat informații despre o persoană pentru care „partenerii estici” ai Moldovei insistau să fie numită în consiliul de securitate al țării.
Două luni mai târziu, în timpul unei dispute privind capacitatea regiunii separatiste Transnistria de a transporta cereale, Dodon i-a cerut ofițerului de informații actualizări. El a spus că „îi scriau ruşii”.
În scrisoarea sa deschisă către Bloomberg, Dodon a vorbit despre„acuzații nefondate și false cu privire la activitățile mele”.
BLOOMBERG (SUA), 22 septembrie 2025
