Autonomia Găgăuză. „Moscova continuă să controleze elitele politice ale regiunii”.
Petiție de jurnalist: apel la schimbarea legislației electorale
Jurnalistul și activistul civic din UTA Găgăuzia, Mihail Sirkeli, fondatorul portalului regional Nokta și liderul organizației „Piligrim-Demo”, a adresat o petiție președintei Maia Sandu, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova. În document, el cere o intervenție directă a autorităților centrale pe trei direcții de reformă. Prima vizează revizuirea legislației electorale locale. A doua — transferarea responsabilității organizării alegerilor către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. A treia — schimbarea sistemului electoral.
Un sistem electoral care produce crize
În contextul unui blocaj instituțional prelungit și al acuzațiilor privind influența rețelelor asociate lui Ilan Șor, autorul petiției susține că fără o reformă electorală profundă și implicarea directă a statului moldovean, autonomia riscă să rămână captivă unui sistem politic vulnerabil la presiuni externe.
Petiția este neobișnuită pentru că vine de la un jurnalist, dar mai ales pentru că contestă direct arhitectura electorală a autonomiei și propune o idee care până acum a fost discutată mai ales în mediul experților, nu în apeluri publice.
În centrul petiției se află sistemul electoral al autonomiei, pe care Sirkeli îl consideră una dintre principalele surse ale instabilității politice.
În prezent, deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei sunt aleși în circumscripții uninominale. Acest model produce diferențe majore de reprezentare: în unele circumscripții un deputat reprezintă aproximativ 500 de alegători, în timp ce în altele aproape 5.000.
Sirkeli susține că acest sistem favorizează cumpărarea voturilor și influența rețelelor politice locale.
„Nu întâmplător Vladimir Plahotniuc a întors sistemul electoral în 2019 de la proporțional la sistemul mixt la nivel național, unde jumătate din deputați au fost aleși pe circumscripții uninominale, pentru că sistemele uninominale încurajează corupția electorală. Dar în Găgăuzia, Adunarea Populară este aleasă sută la sută pe circumscripții uninominale. În condițiile în care gruparea Ilan Șor controlează de la 50% până la 100% din alegători în fiecare circumscripție, este evident cine va câștiga aceste alegeri. Dacă autoritățile nu reușesc să destructureze complet rețeaua lui Șor în regiune, ele ar putea cel puțin să creeze reguli de joc, condiții electorale în care această rețea să nu mai fie decisivă în rezultatul alegerilor”, explică la RFI Sirkeli.
Documentul cere trecerea de la actualul sistem majoritar în circumscripții uninominale la un sistem proporțional pe liste de partid — o schimbare care ar modifica radical modul în care este format legislativul regional.
În mod tradițional, Găgăuzia organizează singură alegerile pentru bașcan și pentru Adunarea Populară, prin propriile structuri electorale. Sirkeli propune însă ca aceste alegeri să fie organizate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, ceea ce ar însemna o schimbare majoră în raportul dintre autonomie și statul central.
Documentul mai cere ca Codul Electoral al Republicii Moldova să fie aplicat direct în Găgăuzia, în locul codului electoral local. O astfel de propunere este rară, deoarece autonomia are propriul cadru electoral prevăzut de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (1994).
Petiția nu tratează problema doar ca pe una tehnică sau administrativă. Ea argumentează că sistemul electoral din autonomie ar permite influența actorilor externi — în special a Rusiei — asupra proceselor politice din regiune.
„Nu este vorba despre Ilan Șor. Șor a venit aici și a organizat totul nu pentru sine, ci pentru Moscova. Și Moscova controlează mai departe procesele în UTA Găgăuzia, prin interpuși. Uitați-vă ce se întâmplă astăzi în regiune: Evghenia Guțul este în închisoare, dar Comitetul Executiv încă este la putere. Cine poate să garanteze că Ilia Uzun, sau Comitetul Executiv, sau majoritatea din Adunarea Populară nu este controlată de Moscova. Evident că este controlată. Rețeaua este aici, controlează resursele administrative, iar Ilia Uzun, care a fost cu Konstantinov la Israel, acupă azi funcția de bașcan. Unde a dispărut controlul? Iată, azi a citit mesajul Evgheniei Guțul din închisoare. Alegerile pentru Adunarea Populară ar fi trebuit organizate încă din vara trecută. Legea prevede că dacă bașcanul nu își poate exercita funcția timp de 60 de zile, trebuie declanșate proceduri politice corespunzătoare. Totuși, Adunarea Populară nu a inițiat aceste proceduri. De ce? Pentru că asta convine Moscovei”, mai spune jurnalistul.
Inițiativa este lansată într-un moment de vid instituțional: mandatul Adunării Populare a expirat, bașcana Evghenia Guțul se află în detenție, iar organizarea unor noi alegeri este blocată. În aceste condiții, petiția propune o cale de ieșire dintr-o criză instituțională.
„Moscova continuă să exercite o influență semnificativă asupra vieții politice din autonomie. În aceste condiții, fără intervenția instituțiilor statului moldovean și fără o reformă electorală profundă, ieșirea Găgăuziei din actualul impas este dificil de imaginat”, spune Sirkeli.
Alegerile din Găgăuzia, o problemă de securitate
Potrivit jurnalistului, procesele electorale din autonomie au fost folosite în mod repetat pentru a aduce la putere politicieni loiali Moscovei și pentru a transforma regiunea într-o platformă de influență politică asupra Chișinăului.
El amintește că în trecut lideri regionali au participat la întâlniri politice la Moscova și au semnat acorduri cu instituții financiare aflate sub sancțiuni internaționale — acorduri care au fost ulterior asociate cu scheme de corupere a alegătorilor.
„Actuala clasă politică din Găgăuzia a pus autonomia la dispoziția Kremlinului ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova”, afirmă Sirkeli.
În aceste condiții, spune jurnalistul, este greu de imaginat cum aceleași elite politice ar putea scoate regiunea din criză. De aceea, consideră că a venit momentul ca autoritățile de la Chișinău să se implice mult mai concret.
Blocaj instituțional și influența rețelei Șor
Criza actuală s-a accentuat după alegerile regionale din 2023, când bașcana Evghenia Guțul, susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, a câștigat scrutinul.
Guțul a fost ulterior condamnată la șapte ani de închisoare și nu își poate exercita funcția. În același timp, atribuțiile executive sunt exercitate de Viktor Uzun, iar majoritatea din Adunarea Populară rămâne dominată de politicieni apropiați aceleiași grupări.
Pentru Sirkeli, această configurație politică explică blocajul actual.
„Adunarea Populară a avut doi ani și jumătate pentru a adapta legislația electorală la cea a Republicii Moldova și nu a făcut-o. Iar acum, când mandatul a expirat, inițiativele nu mai pot avea efect juridic”, spune el.
În aceste condiții, regiunea se confruntă cu un vid instituțional: legislativul local nu mai are mandat, alegeri noi nu sunt organizate, iar mecanismele electorale rămân blocate.
„Evghenia Guțul nu-și mai îndeplinește atribuțiile din martie anul trecut, Legea prevede că dacă bașcanul nu își poate exercita funcția timp de 60 de zile, trebuie declanșate proceduri politice corespunzătoare. Totuși, Adunarea Populară nu a inițiat aceste proceduri — ceea ce arată că actualul blocaj convine unor actori politici influenți”, spune el.
Presiune pentru implicarea Chișinăului
În paralel cu inițiativa civică, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a sesizat Curtea Constituțională a Republicii Moldova, solicitând verificarea constituționalității mai multor prevederi din legislația privind autonomia.
Sesizarea vizează în special Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (1994) și prevederile care permit autonomiei să organizeze propriul sistem electoral.
Curtea urmează să stabilească dacă autoritățile regionale au dreptul să formeze propriul organism electoral și să stabilească regulile alegerilor.
Pentru Sirkeli și alți observatori, însă, miza este mai mare decât o dispută juridică. În opinia lor, fără o intervenție directă a statului și fără o reformă electorală profundă, Găgăuzia riscă să rămână blocată într-un sistem politic dominat de rețele locale de influență și de presiunea geopolitică a Moscovei.
Liliana Barbăroșie, RFI.ro, 11 martie 2026
