Maia Sandu i-a transmis un mesaj de felicitare lui Péter Magyar, în urma victoriei obținute în alegerile parlamentare din Ungaria: „Felicitări lui Peter Magyar și partidului Tisza pentru această victorie clară. Moldova așteaptă cu nerăbdare să accelereze parteneriatul nostru cu Ungaria, bazându-se pe prietenia care unește popoarele noastre și să lucrăm împreună pentru o Europă mai puternică, mai unită și mai rezistentă”.
Fără a-i răspunde direct Maiei Sandu, a cărui mesaj către Peter Magyar este în direcția deblocării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană,cel în cauză a declarat că se opune aderării accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană și că susține ca Ucraina să parcurgă aceeași pași ca și celelalte state. În context, Magyar a mai spus că o țară aflată în război nu poate parcurge în mod normal negocierile de aderare, menționând și un termen pentru aderarea Ucrainei: zece ani.
Evident, o întrebare se ridică referitor la Republica Moldova, care nu a fost menționată explicit de Peter Magyar, dar a cărei aderare la Uniunea Europeană este văzută în tandem cu cea a Ucrainei!
Conform analistului politic Anatol Țăranu, dacă Ucraina este plasată pe un traseu de zece ani, atunci așteptările Chișinăului trebuie recalibrate: integrarea europeană nu mai este un proces geopolitic accelerat de urgențe, ci unul birocratic, lent și profund politizat.
În context este de menționat o analiză, publicată de Politico, care vorbește despre faptul că „aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE trebuie să se facă după o procedură obișnuită, fără o accelerare exagerată” dat fiind că, în unele capitale europene, există temeri că discuțiile despre extinderea UE vor întări pozițiile populiștilor de dreapta, vor provoca dispute interne și vor readuce în actualitate retorica despre aderarea țărilor din Europa de Est, care au fost prezentate ca o amenințare la adresa locurilor de muncă din statele occidentale. Conform Politico, aceste state membre UE insistă ca, inclusiv pentru Ucraina și Moldova, să se mențină procedura obișnuită, „bazată pe merite”, fără nicio excepție, chiar și oficiali UE (vorbind sub condiția anonimatului) recunoscând că, uneori, au existat și alte state membre care s-au „ascuns” în spatele Budapestei. Mai mult, nu există nici un fel de garanții că locul Ungariei nu va fi preluat de Slovacia, iar rolul de lider al politicienilor naționaliști-populiști nu va trece de la Victor Orban la Robert Fico.
În acest timp este de salutat inițiativaeuroparlamentarului român Victor Negrescu care a trimis o scrisoare Președintelui Consiliului European, solicitând deschiderea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova. Potrivit lui Negrescu, rezultatul alegerilor din Ungaria oferă „o nouă fereastră de oportunitate pentru o decizie întârziată prea mult de regula unanimităţii şi de opoziţia guvernului anti-european şi pro-rus de la Budapesta”.
În ceea ce privește modul în care oficialii moldoveni promovează necesitatea aderării Republicii Moldova la UE, Maia Sandu a prezentat-o drept o chestiune de „coerenţă strategică”, iar Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Moldovei pentru integrare europeană ca fiind „o investiţie strategică în propria securitate a Europei”.
Mai precis,Republica Moldova își prezintă candidatura la UE ca pe un câștig strategic pentru securitatea Europei, argumentând că experiența în contracararea războiului hibrid al Rusiei, de la interferențe electorale la campanii de dezinformare, poate ajuta statele membre să facă față unor amenințări similare.
