Va fi mai complicat decât la scrutinele din 2024. În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.
Analiștii politici nu exclud nici provocări de ordin militar la Nistru. Despre pericolele din lunile următoare a vorbit recent președinta Maia Sandu, explicând necesitatea transformării Consiliului Suprem de Securitate (CSS) în structură ale cărei decizii devin obligatorii – nu recomandări ca până acum. „Va fi mai complicat decât în 2024, pentru că, de data asta, miza Rusiei nu vizează doar procesele interne din Moldova. Miza Rusiei este ca, prin propulsarea oamenilor săi la putere în Moldova, să controleze segmentul nostru de hotar cu Ucraina și, astfel, să dăuneze Ucrainei și mai mult. De aceea, o să vedem ce nu am mai văzut până acum – încercări de amestec din partea Kremlinului cum nu am mai văzut. De asta va trebui să fim vigilenți, să avem grijă fiecare să nu picăm în aceste capcane. Responsabilitatea instituțiilor statului este imensă. Este vital să avem, în viitorul Parlament, o majoritate pro-europeană. Este esențial ca moldovenii să decidă la aceste alegeri, nu toate aceste elemente de război hibrid ale Rusiei, care sunt diverse: cumpărare de voturi, propagandă, dezinformare, atacuri cibernetice, inducerea fricii, finanțare ilegală a mai multor partide și a campaniilor acestora”, a menționat președinta Maia Sandu.
Putin vrea să controleze hotarul Moldovei cu Ucraina
Săptămâna trecută, într-o postare pe rețelele de socializare, secretarul CSS, Stanislav Secrieru, consilier al președintei Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale atenționa că Rusia nu are nevoie de tancuri la frontieră sau de soldați în uniforme pentru a destabiliza Republica Moldova. Potrivit lui, în era războiului hibrid, pericolul vine sub alte forme: soldați în blugi și propagandă online. El a făcut precizările în contextul recentei declarații a premierului Dorin Recean, care a spus că Rusia vrea să instaleze la Chișinău o guvernare loială, pentru ca, prin intermediul acesteia, să-și crească prezența militară în Transnistria până la 10.000 de militari, ceea ce ar crește presiunea militară în sud-vestul Ucrainei și în coasta NATO. Declarația premierului a fost ironizată de unii lideri de opinie, care au spus că așa ceva ar fi imposibil, deoarece Moldova nu are hotar comun cu Rusia.
Secrieru spune că Rusia are un întreg manual al războiului hibrid și le-a sugerat celor care comentează acest subiect să analizeze atât realitățile recente, cât și lecțiile trecutului. Potrivit lui, Moldova are nevoie de instituții vigilente și bine pregătite, de parteneriate internaționale solide „și de o direcție clară, cea europeană, care este singura capabilă să ne garanteze pacea, securitatea și libertatea”.
„Regele Donbasului”, numit de Putin curator pe Moldova
De partea cealaltă, liderul de la Kremlin a desemnat un nou curator pentru Moldova – Serghei Kirienko. Este unul dintre cei mai loiali oameni ai lui Putin. Potrivit presei de la Chișinău, misiunea lui este să coordoneze acțiunile tuturor agenților politici și de influență ai Rusiei întreținuți în Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie. Kirienko, care este prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse, este coordonatorul campaniilor de dezinformare, manipulare și destabilizare în regiunile pe care Rusia le vrea în sfera sa de influență. Este cel care a coordonat preluarea administrației în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, fiind poreclit „regele Donbasului”.
În Republica Moldova, Rusia vrea să folosească Transnistria drept declanșator al destabilizării. Are controlul total asupra regimului separatist de acolo, are peste 1500 de militari ruși staționați ilegal în stânga Nistrului și alți aproape 7000 de gardiști în așa-zisa „armată transnistreană” și în celelalte structuri represive de la Tiraspol. În plus, controlează un depozit uriaș de armament la Cobasna – la numai 2 km de hotarul ucrainean.
„Acum, tot ce vizează Moldova este coordonat de Serghei Kirienko, un om absolut cinic”, atenționează șeful comunității WatchDog Moldova, Valeriu Pașa. Potrivit lui, agresiunea hibridă prin care a trecut până acum Republica Moldova a fost „doar un antrenament”, comparativ cu ceea ce va urma începând cu luna iunie și până la alegerile parlamentare din septembrie. „Kirienko nu este Kozak (autorul eșuatului plan de federalizare a Moldovei – n.n.). Urmează provocări majore. Au testat și nu le-a ieșit nimic în Găgăuzia. De aceea ne așteaptă detonarea principalei bombe cu ceas – Transnistria. Criza umanitară din Transnistrianu a fost rezolvată odată cu reluarea livrării parțiale de gaze în martie. Ea a fost doar amânată. Putem vedea din nou sistarea totală de livrări, dar chiar și cu păstrarea acestora, Tiraspolul intră în faliment. Pe lângă lipsa de venituri, regiunea nu are valută. Fără vânzarea de energie electrică și metale, valuta nu intră în stânga Nistrului. Fără valută, nu poți plăti importurile”, a explicat Pașa.
Conform strategiei Kremlinului, alegătorii moldoveni trebuie să fie anxioși, nervoși, nesiguri în ziua de mâine, întrucât numai o astfel de societate poate fi ușor dezbinată, manipulată sau, mai bine zis, îndreptată în direcția aleasă de Kremlin, susține Pașa.
Chișinăul își fortifică instituțiile și schimbă viteza de reacție
Chișinăul urmărește mutările Kremlinului și își adaptează instrumentele de intervenție. Opoziția pro-rusă se revoltă și acuză guvernarea că instituie autoritarismul prin fortificarea CSS și a Președinției conduse de Maia Sandu. Săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat în prima lectură o nouă lege cu privire la securitatea națională, care extinde atribuțiile CSS – structură prezidată de Maia Sandu. CSS se transformă astfel din organ consultativ în organ executiv, iar deciziile acestuia vor fi obligatorii. Neexecutarea lor atrage inclusiv pedeapsa cu închisoarea. „Trăim într-o regiune instabilă în care amenințările hibride precum șantajul energetic, separatismul, propaganda ocupă teren. Moldova este prinsă între influența rusă și aspirațiile europene. Moldova nu-și poate permite să rămână slabă. CSS, care este condus de un președinte ales de popor, este o platformă strategică unde se iau decizii pentru a proteja țara. Ezitarea în mijlocul crizelor este inacceptabilă”, a menționat autorul proiectului, deputatul PAS Andrian Cheptonar.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a spus că fără un CSS puternic Moldova rămâne extrem de vulnerabilă în fața amenințărilor rusești: „Eu pot să vă spun din ceea ce am văzut în calitate de membru al CSS până acum. Discutam ore întregi la aceste ședințe, constatam că cineva a stat parcat în expectativă când schema rusească de cumpărare a voturilorlucra la maximum la alegerile din 2024, emitem recomandări și după asta nu se întâmplă nimic. Peste o lună ne întrunim din nou și constatăm același lucru. Așa nu mai merge! Preluăm modelul francez. Acolo deciziile Consiliului de Apărare a țării sunt obligatorii. Instituția vizată primește sarcina și o execută. Pentru că ea ține de securitatea statului. Mai ales acum, când Rusia își bagă nasul peste tot: și în România, și în Germania, și în Austria, și în Franța, și în Polonia. În septembrie ne vine din nou rândul nouă și trebuie să avem acest instrument ca să ne putem apăra țara”, a menționat Grosu.
Și STRATCOM trece în subordinea Președinției
O altă decizie aprobată de Parlamentul de la Chișinău vizează Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM). Prin votul deputaților, această instituție trece în subordinea șefei statului. Conducerea instituției ar urma să fie numită și revocată de președinte, nu de Parlament ca în prezent.
Potrivit Maiei Sandu, menirea STRATCOM este să ajute instituțiile statului să înțeleagă care sunt liniile de atac ale propagandei ruse, ce urmărește, cum acționează inamicul extern al țării și să demonteze tactica hibridă a acestuia. Șefa statului a spus că președintele are nevoie de acest instrument ca să poată asigura securitatea statului.
STRATCOM Moldova a fost creat, la inițiativa Maiei Sandu, în 2023, cu scopul de a coordona eforturile dintre instituțiile statului în contracararea dezinformării, manipulării și a campaniilor care pot afecta interesele naționale.
Vitalie Călugăreanu, DW, 16 iunie 2025.