Vizita premierului român Ilie Bolojan la Chișinău, desfășurată vineri, 29 mai, trebuia să fie un exercițiu de cooperare administrativă și europeană între România și Republica Moldova. A devenit însă, în doar câteva ore, încă o demonstrație a faptului că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu mai poate fi privit ca un conflict îndepărtat, ci ca o realitate care afectează direct întreaga regiune.
În timp ce la Chișinău avea loc evenimentul „Primării Puternice – Localități Dezvoltate”, dedicat reformei administrației publice locale, o dronă rusească s-a prăbușit asupra unui bloc de locuințe din Galați. Incidentul a schimbat imediat tonul vizitei și agenda discuțiilor dintre oficialii români și moldoveni.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a primit pe premierul român într-un context dominat de preocupările de securitate. Șefa statului a condamnat ferm atacul, calificându-l drept „o violare gravă a spațiului aerian românesc” și o nouă dovadă a efectelor războiului asupra întregii regiuni. Mesajul transmis după întrevedere a fost limpede: Republica Moldova și România trebuie să își consolideze cooperarea pentru pace și securitate.
În aceste condiții, premierul român Ilie Bolojan a decis să își întrerupă vizita și să revină de urgență la București. Unele deplasări programate – inclusiv vizitele la Stăuceni, la Alianța Franceză și la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” – au fost anulate.
Totuși, înainte de plecare, Ilie Bolojan a participat la reuniunea celor aproximativ 400 de primari basarabeni prezenți în Piața Marii Adunări Naționale și a transmis un mesaj clar privind necesitatea reformelor administrative și a consolidării instituțiilor locale.
Premierul român a vorbit deschis despre experiența României în procesul de modernizare administrativă și despre intenția autorităților moldovenești de a reduce numărul localităților prin comasarea comunelor mici, pentru a crea administrații mai eficiente și capabile să utilizeze mai bine fondurile europene. Mesajul lui Bolojan a fost unul pragmatic: mai puțină birocrație, mai multe investiții și servicii publice mai bune pentru cetățeni.
În declarațiile sale publice, șeful Executivului de la București a legat direct tema reformelor administrative de cea a securității regionale. El a subliniat că, în contextul războiului din Ucraina și al incidentului de la Galați, cooperarea dintre România, Republica Moldova și partenerii NATO rămâne esențială pentru protejarea cetățenilor.
De altfel, vizita lui Ilie Bolojan a arătat încă o dată că relația dintre București și Chișinău depășește de mult dimensiunea simbolică sau declarativă. În discuțiile purtate la Chișinău au fost abordate proiecte concrete: interconectările energetice, infrastructura rutieră, inclusiv autostrada Pașcani–Iași–Ungheni, cooperarea în educație, modernizarea administrației locale și continuarea parcursului european al Republicii Moldova.
Dincolo de agenda oficială, imaginea acestei vizite rămâne una puternic simbolică: în timp ce la Chișinău se vorbea despre reforme, dezvoltare și integrare europeană, războiul izbucnit la granița estică a Europei lovea din nou teritoriul României. Astfel, întâlnirea dintre Maia Sandu și Ilie Bolojan s-a transformat, involuntar, într-un nou semnal privind fragilitatea securității regionale și necesitatea unei cooperări tot mai strânse între cele două state românești.
România și Republica Moldova discută astăzi nu doar despre proiecte comune și fonduri europene, ci și despre reziliență, securitate și viitor strategic. Iar vizita întreruptă a lui Ilie Bolojan la Chișinău a devenit, poate fără intenție, una dintre cele mai sugestive imagini ale acestei noi realități geopolitice.
