Sărbătoarea Limbii Române s-a încheiat în calendar, dar nu și în realitatea de pe cele două maluri ale Prutului. La numai câteva zile după 31 august, începutul lui septembrie aduce în Republica Moldova o succesiune de evenimente care par să prelungească firesc sărbătoarea: la Chișinău se deschide Salonul Internațional de Carte Bookfest, scriitori din România și Republica Moldova se întâlnesc cu cititorii, iar în sudul Basarabiei comunități românești își înfrumusețează bisericile cu sprijinul României.
Cartea, literatura, credința și patrimoniul spun, fiecare în limbajul său, aceeași poveste: Prutul desparte două state, dar nu a reușit să despartă un spațiu cultural și spiritual construit de aceeași limbă și aceeași memorie.
În perioada 2–6 septembrie, Chișinăul găzduiește cea de-a IX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, devenit deja una dintre cele mai importante întâlniri culturale românești de la începutul toamnei.
Salonul își deschide porțile miercuri, 2 septembrie, la ora 12.00, la Centrul Mediacor. Timp de cinci zile, publicul va putea participa gratuit la lansări de carte, întâlniri cu scriitori, dezbateri și discuții pe teme culturale și sociale actuale.
Bookfest nu mai este de mult doar un târg la care editurile din România vin să-și prezinte cărțile cititorilor din Republica Moldova. Ajuns la a noua ediție, el a devenit un loc de întâlnire al scriitorilor, editorilor și cititorilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Editurile din Republica Moldova au pregătit peste 30 de evenimente, de la prezentarea celor mai recente apariții editoriale până la dialoguri directe dintre autori și public. Iar manifestările depășesc în acest an spațiul Centrului Mediacor, ajungând la Muzeul Național de Istorie, Biblioteca Națională, Muzeul Național al Literaturii Române, precum și în teatre și alte spații culturale ale Chișinăului.
Printre invitații din România se numără Ioana Pârvulescu, Dan Lungu, Doina Ruști, Bogdan Crețu, Sabina Fati și Cristian Preda, iar dintre scriitorii și intelectualii din Republica Moldova vor participa, între alții, Emilian Galaicu-Păun, Vitalie Ciobanu și Iulian Ciocan.
Directorul executiv al Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică, a remarcat tocmai această transformare a Bookfestului într-un eveniment tot mai profund integrat în viața culturală de la Chișinău. El a subliniat contribuția crescândă a organizatorilor și editorilor din Republica Moldova la programul Salonului și prezența tot mai numeroasă a autorilor de pe cele două maluri ale Prutului.
„Cel mai important este faptul că reușim, pentru a noua ediție consecutiv, să fim prezenți la începutul toamnei la Chișinău”, a declarat Mihai Mitrică.
Nouă ediții consecutive încep să însemne deja tradiție.
Iar la Chișinău, cartea românească are o semnificație care depășește inevitabil dimensiunea editorială. Într-un spațiu în care, timp de decenii, regimul sovietic a încercat să construiască o frontieră identitară acolo unde exista deja o frontieră politică, circulația liberă a cărților și a scriitorilor români reprezintă și o recuperare a normalității.
Cărțile trec astăzi Prutul fără să mai ceară voie ideologiilor care au încercat cândva să convingă oamenii că aceeași limbă ar trebui să poarte nume diferite în funcție de malul râului pe care este vorbită.
Poate tocmai de aceea una dintre manifestările organizate în cadrul Bookfest are un titlu care spune aproape totul: „Literatura română contemporană din Republica Moldova”.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău organizează sâmbătă, 5 septembrie, de la ora 19.00, la Centrul Mediacor, masa rotundă dedicată literaturii române contemporane create în Republica Moldova.
La discuție vor participa scriitorii Maria Pilchin, Moni Stănilă, Iulian Ciocan și Dumitru Crudu, iar dialogul va fi moderat de scriitoarea Maria Ivanov.
Vor fi abordate tendințele tematice și estetice actuale, raportarea scriitorilor contemporani la tradiție, noile forme de expresie literară, relația dintre literatura din Republica Moldova și întregul spațiu cultural românesc, precum și circulația cărților și a autorilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Formularea însăși – literatura română contemporană din Republica Moldova – spune poate mai mult decât numeroase discursuri despre identitate.
Nu două literaturi care încearcă să construiască punți între ele, ci aceeași literatură română, scrisă astăzi în două state.
Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor-Daniel Dan, și al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Dincolo de simbolistica patronajului, evenimentul arată cât de mult s-au schimbat raporturile culturale dintre cele două state: ceea ce altădată trebuia apărat, revendicat sau afirmat cu dificultate devine treptat parte a normalității cotidiene.
Dar această normalitate nu se construiește numai în marile săli culturale ale Chișinăului.
La sute de kilometri de capitală, în sudul Basarabiei, ea capătă o expresie mai discretă, acolo unde identitatea se păstrează prin viața de zi cu zi a comunităților.
În satul Aluatu, raionul Taraclia, Comunitatea Religioasă Parohia Ortodoxă Română cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și Cuviosul Daniil Sihastru” implementează, între 1 iulie și 15 noiembrie, proiectul „Biserica din Aluatu – reper spiritual și identitar românesc”, cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Biserica va fi dotată cu mobilier liturgic sculptat în stil tradițional românesc: catapeteasmă, două tronuri arhierești, două tetrapoade, două analoguri, strană pentru cântăreți, 34 de strane pentru credincioși și zece banchete destinate Sfântului Altar.
Într-o zonă multietnică precum sudul Basarabiei, asemenea proiecte depășesc dimensiunea strict materială. O catapeteasmă, o strană sau un element sculptat potrivit tradiției românești devin parte din memoria vizuală a comunității. Credința, patrimoniul și identitatea se întâlnesc în același spațiu și se transmit de la o generație la alta.
Nu departe, la Vadul lui Isac, în raionul Cahul, un alt proiect susținut de România urmărește finalizarea picturii interioare a Bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.
Aproximativ 248,5 metri pătrați de pictură vor fi realizați în tradiția iconografică ortodoxă românească. Proiectul, derulat tot în perioada 1 iulie–15 noiembrie, are o valoare totală de 263.000 de lei, dintre care 250.000 de lei reprezintă finanțare nerambursabilă acordată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Dincolo de cifre rămâne însă ceea ce nu poate fi măsurat nici în metri pătrați, nici în lei: continuitatea unei tradiții.
Și poate că tocmai aici se află imaginea cea mai sugestivă a acestui început de septembrie.
La Chișinău se deschid cărți și se vorbește despre literatura română contemporană din Republica Moldova. La Aluatu se ridică o catapeteasmă în stil tradițional românesc. La Vadul lui Isac, pereții unei biserici primesc chipurile și culorile iconografiei ortodoxe românești.
Sunt lucruri aparent diferite. Unele aparțin culturii scrise, altele credinței și patrimoniului. Unele se petrec în capitală, altele în sate din sudul Basarabiei.
Împreună însă vorbesc despre aceeași continuitate.
La numai câteva zile după 31 august, când românii de pretutindeni au sărbătorit Limba Română, începutul lui septembrie pare să prelungească sărbătoarea. Nu prin discursuri solemne, ci prin cărți deschise, prin scriitori care se întâlnesc cu cititorii, prin biserici înfrumusețate și prin comunități care își păstrează tradiția.
Poate că aceasta este, în cele din urmă, forma cea mai trainică a apropierii dintre România și Republica Moldova: aceea care, încetul cu încetul, încetează să mai fie percepută drept „apropiere” și începe să fie trăită pur și simplu ca normalitate.
