Republica Moldova. Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” și Platforma Reîntregirii Naționale au solicitat conducerii de la Chişinău, printr-o declaraţie publică, să ia măsuri urgentă privind evacuarea şi chiar distrugerea monumentelor construite în perioada sovietică.
Declaraţia a fost votată în cadrul unei întruniri prilejuită prilejuită de împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
„În această zi, când se împlinesc 108 de la Unirea Basarabiei cu România, zi cu o înaltă încărcătură simbolică, solicităm conducerii de vârf a Republicii Moldova de a lua act în legătură cu declaraţia noastră şi de a întreprinde măsuri concrete pentru a scăpa de aceste rămăşiţe care glorifică un regim de ocupaţie şi sfidează tragedia unui neam”, au cerut reprezentanţii celor două organizaţii pro-unioniste.
Cum şi-au motivat iniţiativa semnatarii Declaraţiei
Semnatarii Declaraţiei susţin că La aproape 35 de ani de la proclamarea Independenţei, Republica Moldova rămâne împânzită de monumente păstrate din perioada sovietică, care nu întrunesc nici pe aproape criteriile unor obiecte de artă.
Ei susţin că aceste monumente reprezintă o moştenire a ideologiei sovietice, care au ajuns unelte ale propagandei ruseşti, cu ajutorul cărora continuă să fie spălate creiere şi să se menţină o ideologie străină peste ani de la destrămarea fostei URSS.
„Credem că nu mai există în lumea democrată o altă ţară independentă care să păstreze pe parcursul a mai bine de trei decenii exponentele unei ideologii străine şi ale unui stat imperialist agresor.
Este o ruşine naţională pentru o ţară care tinde să se integreze în Uniunea Europeană ca să cheltuie bani pentru întreţinerea unor tancuri pe postament, cu tunurile îndreptate către Europa, să se depună flori la monumentele celor care ne-au cotropit, ne-au adus foame, ne-au deportat, ne-au ateizat şi ne-au executat părinţii şi buneii”, susţin semnatarii Declaraţiei.
Autorii Declaraţiei mai afirmă că sunt total greşite afirmaţiile unora precum că aceste monumente trebuie păstrate pentru că reprezintă trecutul nostru: „Aceste rămâşiţe ale trecutului doar sfidează demnitatea noastră. Ele nu reprezintă identitatea noastră şi spiritul nostru”.
Cadrul legislativ, care nu se respectă
Semnatarii Declaraţiei susţin că există încă din 1991 un cadrul legislativ, votat de primul Parlament, prin care au fost interzise simbolurile comuniste şi sovietice. Însă această normă aproape că nu a fost folosită, excepţie fiind monuentele şibusturile lui Ulianov-Lenin din unele localităţi.
Semnatarii Declaraţiei s-au mai arătat indignaţi şi de faptul că monumentele din perioada sovietică au fost trecute în Registrul de stat al monumentelor istorice.
Problema monumentelor din perioada sovietică
Monumentele sovietice din Republica Moldova, inclusiv statuia ecvestră a lui Grigori Kotovski și memorialul „Eternitate” din Chișinău, reprezintă un subiect controversat, fiind privite de unii ca vestigii istorice, iar de alții ca instrumente de propagandă rusească.
În 1991, Parlamentul a adoptat o lege privind lichidarea monumentelor comuniste, însă în 2008 guvernarea comunistă de atunci a reintrodus o parte dintre acestea în registrul monumentelor ocrotite.
Este vorba despre monumentul lui Serghei Lazo, a lui Grigore Kotovski, monumentul consacrat „eliberării” orașului Chișinău de către armatele sovietice, monumentul „Luptătorilor pentru puterea sovietică”, monumentul tinerilor eroi-patrioți, care și-au dat viața pentru „eliberarea Patriei”
În 2014, în cadrul unei ședințe la Academia de Științe, scriitorul Nicolae Dabija a propus ca monumentul eliberării să fie înlocuit cu un monument al limbii române. Inițiativa nu a fost implementată din cauza rezistenței unor organizații proruse.
Subiectul a revenit pe agenda discuțiilor în 2019, când presa a scris că Președinția, condusă de șeful statului socialistul Igor Dodon, renovează monumentul eliberării din faţa Academiei de Ştiinţe, pentru ca la 24 august, socialiştii să-l poată inaugura. Instituţia a anunţat că în această zi va marca 75 de ani de la eliberarea Moldovei de nazism.
în 2008, pe vremea guvernării comuniste, cinci monumente sovietice au fost reincluse în registrul monumentelor ocrotite de stat.
După invazia rusă în Ucraina, monumentele sovietice din Moldova sunt din nou folosite ca instrument de presiune și propagandă. Presa rusă și cea din stânga Nistrului prezintă frecvent cazuri de vandalism sau discuții despre demontare drept o politică de stat și o „rescriere a istoriei”.
()Julieta Savițchi, Evz.ro, 27 martie 2026)
