Obligativitatea cunoașterii limbii române, de către candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost criticată la consultările organizate la Comrat, pe marginea modificărilor la Codul Electoral. Participanții au declarat că această cerință reprezintă o restrângere a drepturilor electorale și o măsură discriminatorie. Prezent la dezbateri, deputatul Igor Chiriac, unul dintre autorii proiectului, a argumentat că cerința este firească, întrucât bașcanul face parte din Guvern și trebuie să poată comunica în limba română.
La rândul lor, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au precizat că cerința privind cunoașterea limbii române nu vizează doar autonomia găgăuză, ci se aplică la nivel național. Potrivit acestora, persoanele care ocupă funcții-cheie în stat trebuie să cunoască limba română, în conformitate cu legislația în vigoare.
În context este de menționat că, în luna februarie 2026, cu prilejul unui discurs ținut la Universitatea de Stat din Comrat, Maia Sandu i-a chemat pe locuitorii autonomiei găgăuze să-și protejeze limba maternă – găgăuza, spunând că dacă „o limbă nu e utilizată, o etnie devine mută”. În același timp, Maia Sandu i-a îndemnat să învețe și limba română.
În acest scop, Ministerul Educației din Republica Moldova a implementat un Program Național de Limbă Română în toate regiunile țării, inclusiv în Găgăuzia, program prin care orice adult poate, în mod gratuit, să-și îmbunătățească cunoștințele de limbă sau să învețe româna de la zero. Cursurile pot fi urmate, atât cu prezență fizică, cât și online, și au început în luna martie 2024.
De asemenea, începând din acest an, Ministerul Educației de la Chișinău va oferi profesorilor vorbitori de limba română, care acceptă să se transfere în școlile și grădinițele din Găgăuzia, prime de instalare de până la 15000 de euro, în încercarea de a extinde oferta educațională în limba română din regiunea autonomă.
Dat fiind că limba română este limba oficială în Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău doresc ca, prin astfel de initiative, să încurajeze învățarea limbii române care, conform recensământului din 2024, este limba maternă pentru 4,7% din populația regiunii și este folosită curent de doar 1,7%. O veste bună este că eforturile par a da roade, pentru că tot mai mulți părinți își înscriu copiii în școli cu predare în română.
