Prezentă la sărbătorirea celei de-a 36-a aniversare de la proclamarea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova, Maia Sandu a aminitit celor prezenți că: „Limba Română rămâne cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului. Ea ne leagă de valorile și tradițiile noastre. Ea nu trebuie sărbătorită doar o singură zi pe an, ci trebuie cinstită zi de zi. Astfel o păstrăm vie și o transmitem generațiilor noastre. Limba Română este legătura noastră cu trecutul, cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea, dar și cu viitorul – cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Limba Română nu este doar limbă oficială a Uniunii Europene ci este răspândită pe întreg continentul și dincolo de el”.
Nu putea lipsi de la o astfel de sărbătoare nici cel mai înalt reprezentant de pe celălalt mal al Prutului, l-am numit aici pe Președintele României, prilej cu care acesta a declarat: „Aţi dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care aţi dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă şi această identitate. Şi acum din nou sunteţi un exemplu pentru Europa şi pentru lumea întreagă prin modul în care încercaţi să apăraţi democraţia în faţa aceloraşi tipuri de presiuni care vin din aceeaşi parte şi dovediţi prin asta că sunteţi mai europeni decât europenii şi că locul dumneavoastră este în Uniunea Europeană”.
De menționat că proclamarea limbii române ca limbă oficială și revenirea la grafia latină în Republica Moldova a fost o victorie a miilor de moldoveni reuniți la Marea Adunare Națională, din 31 august 1989, din Chișinău, fără teamă de represiunile sovieticilor.
Ulterior, Declaraţia de Independenţă, din 27 august 1991, menţionează limba română ca limbă de stat, dar asta nu înseamnă nou-creata Federație Rusă nu a luptat să fure dreptul moldovenilor de a gândi, simți și vorbi românește, de spaimă ca nu cumva redobândirea acestui dat istoric să ducă la reunirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului! Astfel, Constituţia Republicii Moldova, adoptată pe 29 iulie 1994, introduce sintagma de „limbă moldovenească”, la insistența unei majorități parlamentare pro-ruse, conduse de Partidul Democrat-Agrar, provocând aprige dispute în societate.
Abia în 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nicio prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă, limba română devenind din nou limbă oficială în Republica Moldova.
De dată mai recentă, pe 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege prin care elimină din legislația națională sintagmele „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”, în locul acestor expresii fiind consfințită „limba română”.
