„CASCĂ OCHII LA TOCMEALĂ,
IAR NU DUPĂ CE TE ÎNȘEALĂ!”
/ Din culegerea ”Povestea vorbii”, de Anton Pann /
La 8 mai anul curent un grup de deputați din Rada Supremă a Ucrainei a înregistrat Proiectul de lege nr. 15233/08.05.2026 ( https://itd.rada.gov.ua/billinfo/Bills/Card/69980 ), pentru a modifica legislația privind popoarele băștinașe, adăugând găgăuzii, care s-ar fi format pe teritoriul actualei regiuni Odesa.
Proiectul de lege din Ucraina privind recunoașterea găgăuzilor drept popor băștinaș nu a generat un ecou semnificativ sau dezbateri ample în mass-media centrală din România, fiind reflectat doar sporadic de agenții de presă regionale și fluxuri de știri externe, cum adesea se întâmplă la București, când vine vorba despre subiecte din sau despre Ucraina.
O verosimilă cauză a acestei indiferențe (mai ales din partea Ministerului Afacerilor Externe din cadrul Guvernului României) în ce privește posibilitatea declarării în Ucraina a statutului de popor băștinaș pentru populația găgăuză foarte probabil să fi fost aplanarea recentă a relațiilor bilaterale româno-ucrainene prin semnarea la București a Declarației de instituire a parteneriatului strategic dintre România și Ucraina, și declararea simultană, la aceeași dată, a instituirii și în Ucraina a Zilei limbii române, prin decretul președintelui Zelenskii nr. 235 din 12 martie 2026.
Cert este că grupul în cauză de deputați ucraineni consideră că ”Popoarele băștinașe din Ucraina sunt tătarii crimeeni, caraimii, krîmceacii, care s-au format pe teritoriul Peninsulei Crimeea, precum și găgăuzii, care s-au format pe teritoriul regiunii Odesa”.
Anume această formulare se forțează acum să fie inclusă în actuala redacție art. 1 din Legea Ucrainei nr. 38/2021 ”Privind popoarele băștinașe din Ucraina” ( https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/1616-20#Text ), în locul celei existente: ”Popoarele băștinașe din Ucraina, care s-au format pe teritoriul Peninsulei Crimeea, sunt tătarii crimeeni, caraimii și krîmceacii”.
Mai mult, promotorii proiectului de lege privind ”autohtonietatea” populației găgăuze din Ucraina, locuitoare în proporție mai cu seamă în partea basarabeană a regiunii Odesa, în Sudul Basarabiei și preponderent în actuala configurație a raionului Bolgrad, pretind pentru populația găgăuză – strămutată în Basarabia acum 200 de ani de Rusia Țaristă – dividende de la utilizarea resurselor naturale aflate pe teritoriul regiunii Odesa!
În acest sens, punctul 3 din art. 7 din actuala Lege ”Despre popoarele băștinașe din Ucraina” se dorește a fi completat în următoarea redacție:
”Popoarele băștinașe din Ucraina au dreptul la direcționarea unei părți a veniturilor obținute de bugetele de toate nivelurile din utilizarea resurselor naturale aflate pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea, al orașului Sevastopol și al regiunii Odesa, către nevoile popoarelor băștinașe Ucraina, stabilite prin prezenta Lege. Lista veniturilor menționate și cuantumul părții acestora care se virează la bugetul corespunzător, precum și tipul cheltuielilor efectuate din contul unor astfel de venituri, se stabilesc prin Codul bugetar al Ucrainei.”
Ai dori, dragă cititorule, să afli câte note diplomatice au fost expediate de Ministerele de Externe ale României și Republicii Moldova, spre Kiev, la acest subiect?!
Și eu mi-aș dori, și sper să se sesizeze autoritățile competente, în acest sens, cât mai curând.
Să vă explic și de ce:
Ieri, pe 1 octombrie 2026, președintele Radei Supreme a Ucrainei, dl Ruslan Stefanciuk și alți patru deputați au înregistrat Proiectul de lege nr. 16119/01.10.2026 ”Privind modificarea unor legi ale Ucrainei în vederea asigurării drepturilor educaționale ale popoarelor indigene ale Ucrainei și ale persoanelor care aparțin minorităților naționale (comunităților) din Ucraina” ( https://itd.rada.gov.ua/billinfo/Bills/Card/70878 ).
Proiectul se prezintă, în realitate, drept o nouă tentativă de ”optimizare”, printre altele, a învățământului școlar și liceal românesc din Ucraina.
Aflăm cu această ocazie că timp de o lună întreagă de zile, trecută de la 28 august 2026 (data ședinței Comisiei mixte româno-ucrainene privind respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, la care nu a fost invitat niciun reprezentant al mediului asociativ sau al instituțiilor de învățământ în care există clase cu predare în limba română din regiunea Odesa, precum nici măcar Consulul General – gerant al României la Odesa, detalii aici: https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=10227435383749860&id=1820631201&rdid=hHfC7lfsmoXs19dC# ) Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania , cunoscând în mare parte, din negocierile cu partea ucraineană, conținutul proiectului de lege în cauză – NU A TRANSMIS NICI LA ACEASTĂ ORĂ vreo notă diplomatică, sau poziția României față de noutățile aduse legislației Ucrainei din domeniul educației preuniversitare în limbile minorităților (comunităților) naționale!
Asta în contextul în care a avut suficiente documente, completări și poziționări ale reprezentanților mediului asociativ românesc din Ucraina, referitor la draftul proiectului de lege, care privește direct viitorul comunităților istorice românești din #MaramureșulIstoric, #NordulBucovinei, #Herța, #Hotin și #SudulBasarabiei!
Lăsând și invitând să se ocupe (și) de acest subiect specialiștii din #GuvernulRomâniei, diplomații români de carieră, dar și parlamentarii români din ambele camere ale Parlamentului României și din toate fracțiunile, vreau să mai fac o ultimă comparație între abordările ”prietenoase”, ”strategice” și ”de bună vecinătate” de la Kiev, în ce privește viitorul școlilor seculare românești din Ucraina:
ÎN CE PRIVEȘTE #ROMÂNIIDINUCRAINA (după ce statul lor de cetățenie a ucrainizat în totalitate câteva zeci de școli seculare românești), pentru a obține din nou statutul de instituție de învățământ secundar general a unei minorități naționale (comunități) din Ucraina, instituția de învățământ secundar general (școală primară, gimnaziu, liceu), în care numărul elevilor care studiază în limba română, în calitatea acesteia de limbă oficială a Uniunii Europene, TREBUIE SĂ CONSTITUIE MAI MULT DE 50% din numărul total de elevi”!!!
Vă amintesc, MAJORITATEA din acest școli sau licee NU MAI AU DEJA aceste 50% de clase românești – urmare directă a politicilor asimilaționiste implementate de Ucraina, cu tacitul acord al României, din ultimele două decenii!
Revenind la subiectul popoarelor băștinașe și a râvnei găgăuzilor de a fi declarați drept popor mai băștinaș decât românii, dar și alte popoare din Basarabia (de ce nu grecii? De ce nu rușii lipoveni, veniți în Bugeac înaintea găgăuzilor colonizați de țarul rus? De ce nu și bulgarii, al căror Țarat a fost atestat aici cu mai bine de un mileniu în urmă?), în cazul adoptării noii redacții Legea Ucrainei
”Privind educația secundară completă” nr. 463-IX/31.07.2026 ( https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/en/463-20?lang=uk#Text ) instituțiile de învățământ secundar general (școală primară, gimnaziu, liceu), în care va funcționa o (singură) clasă (grupă) cu predare în limba găgăuză, va avea dreptul la statutul de instituție de învățământ secundar general a unui popor băștinaș din Ucraina.
ÎN LOC DE CONCLUZIE:
1. Dacă proiectul de lege va fi votat de parlamentul ucrainean, pentru a fi declarată instituție de învățământ a minorității naționale române (repet – este un statut, care a fost desființat de statul ucrainean, în cadrul politicilor asimilaționiste), numărul elevilor din clasele cu predare în limba română, din școala sau liceul în cauză, trebuie să fie mai mare de 50%.
2. În cazul declarării statutului de popor băștinaș pentru populația găgăuză din Sudul Basarabiei, care, de-a lungul istoriei, s-a format la sud de Dunăre, iar la început de sec. XIX a fost strămutată în Basarabia de Rusia Țaristă (culmea! – predecesoarea actualei Federații Ruse, declarate stat-agresor de Ucraina și alte zeci de state în lumea întreagă) va fi suficientă existența unei singure clase (grupe) cu predare în găgăuză.
3. DACĂ SE RESPECTĂ, și mai ales – DACĂ NE RESPECTĂ, Ministerele de Externe de la București și Chișinău trebuie, în regim de maximă urgență, să ia atitudine, să transmită notele diplomatice aferente la Kiev, precum și să raporteze public asupra aspectelor semnalate mai sus, referitoare la cele două proiecte de lege în cauză, înregistrate în parlamentul Ucrainei la 08.05.2026 și respectiv la 01.10.2026.
4. MARELE AVANTAJ al acestui statut, pentru școli sau licee:
„fondatorul [instituției de învățământ], în baza cererii părinților, garantează elevilor posibilitatea de a continua obținerea învățământului secundar general la nivelul corespunzător într-o altă instituție de învățământ secundar general cu statut corespunzător, în care instruirea se desfășoară în limba poporului băștinaș corespunzător din Ucraina, în limba minorității naționale (comunității) corespunzătoare din Ucraina, care funcționează în limitele unității administrativ-teritoriale în care este situat fondatorul”.
Respectiv, în cazul lichidării sau reorganizării școlilor sau liceelor mixte, cu numărul elevilor din clasele românești sub pragul de 50% – fondatorul NU va fi obligat să asigure accesul ulterior la studii în limba maternă = mână liberă la retrogradarea liceelor în gimnazii și a gimnaziilor în școli primare, sau la închiderea instituțiilor de învățământ, fără nicio obligație sau consecință pentru statul ucrainean (de la „fondator”(autoritățile locale), până la Ministerul Educației și Științei din Ucraina)!!!…
P.S. La 11 septembrie 2026, în cadrul ședinței sesiunii Consiliului Regional Odesa, deputații regionali au susținut adresarea către Rada Supremă a Ucrainei privind recunoașterea legislativă a găgăuzilor ca popor băștinaș în Ucraina. Decizia a fost adoptată practic în unanimitate: dintre cei 53 de deputați prezenți la ședință, 52 au votat «pentru», iar 1 s-a «abținut». ( https://spilka-radaspilnot.org/news_page?id=339 ).
______
Pagina de Facebook a dlui. A. Popescu 02.10. 2026
